În 1976, Spaggiari era patronul unui atelier foto în Nisa. A aflat că pe sub seiful de la Société Générale trecea canalizarea și a început să plănuiască spargerea.

A închiriat o cutie de valori la bancă, în care a pus un ceas cu alarmă. El a pus ceasul să sune noaptea, pentru a afla dacă există în seif senzori acustici sau seismici. De fapt nu exista nici un fel de alarmă care să protejeze seiful, acesta fiind considerat impenetrabil: zidurile erau foarte groase.

Spaggiari a decis să intre în seif săpând pe dedesubt şi a recurs la complici din Marsilia, între care şi unul ce a încercat să îl asasineze pe Charles de Gaulle: Gaby Anglade. Săpăturile din canalizare au durat două luni, iar tunelul avea o lungime de opt metri.

Cina

La 16 iulie 1976, în timpul unui weekend prelungit, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei, sau ajuns în seif.

Spaggiari şi oamenii săi au luat cina în seif, mâncând pate şi bând vin. Banda a găsit în cutiile de valori fotografii fără haine ale bogătaşilor locului, pe care le-au pus pe pereţii seifului, pentru a fi văzute de cei care urmau să intre.

Ei au plecat din seif lăsând scris pe pereţi următorul mesaj: “Sans heine, sans violence et sans armes” (“Fără ură, fără violenţă şi fără arme”).

Spaggiari şi complicii săi au fost arestaţi în luna octombrie.

Evadarea

În timpul procesului, el a făcut un plan de evadare: a inventat un document despre care a susţinut că ar fi o probă în proces.

Documentul a fost redactat codat, pentru ca descifrarea să ocupe timpul judecătorilor. În timp ce judecătorul Richard Bouaziz era ocupat cu descifrarea documentului, Spaggiari a sărit de pe geam pe capota unei maşini, iar apoi a fugit cu o motocicletă. Se spune că a trimis un cec cu 5.000 de franci proprietarului maşinii a cărei capotă o îndoise.

Spaggiari s-a născut pe 14 decembrie 1932 în Laragne-Montéglin, în regiunea Hautes-Alpes. Un fost soldat, parașutist, scriitor și fotograf, Albert Spaggiari, sau Bert, a fost implicat şi în mişcarea algeriană antigaullistă OAS şi menţinea legături cu gruparea chiliană DINA.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric