În septembrie 2017, in­ves­ti­țiile românești în străinătate erau estimate de Banca Națională la circa 735 de milioane de euro, în coborâre de la nivelul-record de 782 de milioane de euro atins în iunie 2016. Este vorba de circa 0,4% din PIB, un nivel neglijabil față de cel atins de alte state din regiune. Astfel, în 2015 se estima că investițiile în străinătate ale companiilor maghiare depășiseră 25% din PIB (nume ca MOL sau OTP fiind familiare oricărui român), cele cehești 10% din PIB (CEZ este cea mai importantă prezență pe piața internă, dar și Zentiva sau Kenvelo sunt foarte cunoscute), iar cele poloneze 6% (CCC, Tymbark, Cersanit sau Idea Bank fiind printre cele mai vizibile prezențe la noi).

Se schimbă ceva în atitudinea companiilor autohtone față de piețele din vecinătate? Au ajuns numele mari din economia locală suficient de puternice pentru a lupta cu concurenții peste granițe? Sau pur și simplu pleacă ele în căutarea unor piețe ale muncii mai ieftine și mai ofertante? Unele știri par a sugera o astfel de tendință. Însă mai e mult drum de parcurs până să ne gândim la egalarea performanțelor statelor din regiune.

Transilvania în Moldova

La începutul lunii, Banca Transilvania a anunțat că intenționează să achiziționeze 39% din banca moldovenească Victoriabank, care are 540.000 de clienți, aproape 100 de sedii și 1.400 de angajați. „Este pentru prima oară după mulți ani când o bancă din afara Republicii Moldova își arată interesul pentru a intra pe piață. Tranzacția va respecta toate prevederile legii pieței de capital din Republica Moldova, iar BT va avea nevoie de aprobarea Băncii Naționale a României și a Băncii Naționale a Moldovei pentru această investiție. Ca urmare a intrării BT în capitalul Victoriabank, cei doi parteneri -BT și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)- vor deține împreună pachetul majoritar în Victoriabank. În conformitate cu legislația în vigoare, aceștia vor face o ofertă pentru achiziționarea celorlalte acțiuni ale băncii“, se arată într-un comunicat de presă al BT.

„Dorim să replicăm  modelul de business  BT, succesul pe care îl avem în România. Victoriabank este o bancă solidă, bine poziționată pe piața bancară din Republica Moldova. Vedem potențial de creștere pe liniile de business pe care în mod tradițional Banca Transilvania are o bogată expertiză – IMM, retail, micro-companii – precum și în ceea ce privește serviciile financiare digitale“, a explicat Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație al BT.
Unul dintre principalii compe­titori ai BT, Banca Comercială Română, are deja trei sucursale dincolo de Prut, la Chișinău și Bălți. Asta în timp ce BRD – Groupe Société Générale a cumpărat, în 2008, 20% din acțiunile Mobiasbanca, subsidiara Société Générale din Republica Moldova. La acel moment, BRD a achitat circa opt milioane de euro pentru acțiunile achiziționate.

 

Probleme peste Prut

În ciuda apropierii geografice și a limbii comune, piața din Moldova nu pare a fi tocmai atractivă pentru firmele românești. La finele lui 2013, de pildă, soldul investițiilor românești peste Prut totaliza 174 de milioane de dolari, țara noastră fiind pe locul al șaptelea la acest capitol, după Rusia (787 de milioane), Olanda (499 de milioane), Franța, Spania, Germania și Cipru (cu totaluri cuprinse între 205 și 259 de milioane de dolari).

Pe de altă parte, nici condițiile din Moldova, stat aflat în afara UE și unde birocrația, corupția și criminalitatea sunt la alte cote decât la noi, nu sunt tocmai de natură a atrage capitalul românesc. Foarte recent cei de la Dedeman au anunțat că renunță la o investiție de 20 de milioane de euro într-un magazin în Chișinău. Ei susțin că Primăria orașului a refuzat eliberarea certificatului de urbanism, în ciuda faptului că toate solicitările primite au fost îndeplinite și toate procedurile necesare au fost parcurse.

Peste tot câte un pic

Nu la fel de ghinioniști au fost cei de la Teraplast în Serbia. În luna iunie, firma românească a achiziționat, pentru 4,3 milioane de euro, producătorul de panouri sandwich Interlemind, iar în octombrie a inaugurat la Leskovac fabrica TeraSteel, care va beneficia până la sfârșitul anului de investiții de 2,7 milioane de euro în dezvoltare și de capital de lucru de patru milioane de euro. „Extinderea activității grupului Teraplast în Serbia este un nou pas în procesul nostru de dezvoltare, în linie cu obiectivele grupului pe termen lung. În 2018, țintim vânzări de 28 de milioane de euro pentru TeraSteel Serbia. Majoritatea panourilor produse în această fabrică vor merge către piața locală, dar vor fi exportate și în alte state din regiune“, dezvăluia Dorel Goia, președintele consiliului de administrație al Teraplast.

Alu Design Construction Civile, o companie românească de proiectare și construcții civile, are, din 2013, o filială la Paris. Asta după ce a lucrat în Cipru și în Libia. Iar printre clienții din Franța se numără Louis Vuitton și Arena Roland Garros. Asta în timp ce grupul Veroniki Holding, deținut de văduva lui Iosif Constantin-Drăgan, Veronica Guță de Drăgan, este prezent în Italia, Grecia, Germania, Polonia, Austria, Serbia, Spania și Franța. El are peste 1.500 de angajați și este activ în domenii precum GPL, energia regenerabilă, medicină, sectorul naval și imobiliare.
Nu putem trece cu vederea faptul că românii dețin nu mai puțin de 46.000 de companii în Italia, multe implicate în comerț, transporturi și alte servicii. O situație similară se înregistrează și în rândul celor aproape un milion de români din Spania.

 

Polonia și Ungaria, atractive

Printre firmele autohtone care și-au deschis birouri peste granițe se numără și producătorul de băuturi alcoolice European Drinks, dar și competitorii de la Tohani, care au din 2003, respectiv din 2011, filiale în Polonia. Tot în Polonia au mers și grupul UTI, specializat în servicii și produse IT și din zona securitate și apărare, care a intrat pe această piața acum șase ani, dar și companii românești care acum au (și) acționariat străin, cum ar fi Neogen, care a achiziționat acum doi ani platforma Gruper.pl – al doilea site de cupoane de reduceri din Polonia după numărul de clienți, sau eMag, care a cumpărat tot în 2015, pentru 10 milioane de euro, magazinul online Agito.pl.
De altfel, eMag a intrat și pe alte piețe din zonă, cum ar fi Bulgaria sau Ungaria, unde a devenit rapid unul dintre principalii jucători în comerțul online. Piața din Ungaria a fost atractivă și pentru alți antreprenori de la noi. În primăvară erau înregistrate acolo peste 7.700 de companii cu capital românesc. Dacă unele sunt doar filiale deschise în vederea ușurării procesului de export, cum ar fi cea a Dacia, altele sunt implicate în furnizarea de servicii sau în producție.

Digi, de pildă, a devenit al patrulea operator de telefonie mobilă din Ungaria, după obținerea unei licențe pentru 20 de ani. Asta după ce RCS&RDS era deja prezentă pe piața locală de televiziune prin cablu și DTH, unde avea în 2016 o cotă de piață de 25%, dar și prin servicii de Internet sau telefonie fixă. Iar prin recenta achiziție, cu 140 de milioane de euro, a competitorilor de la Invitel (al doilea mare operator de servicii de telecomunicații fixe și internet fix din Ungaria pe segmentul clienților rezidențiali și al întreprinderilor mici), ponderea sa pe piața vecină va crește semnificativ.

Lista ar putea continua, ea fiind departe de a fi completă, având în vedere că numărul celor care și-au făcut curaj și au intrat pe alte piețe nu este chiar neglijabil. Totuși, după cum o arată cifrele, majoritatea investițiilor românești peste hotare sunt modeste și nu implică sume mari și nici proiecte spectaculoase sau preluări răsunătoare. Este piața autohtonă încă suficient de satisfăcătoare pentru capitaliștii locali sau avem de-a face cu o prudență exagerată sau, de ce nu, cu unele complexe istorice? Probabil că mai degrabă este vorba de o combinație a acestor factori.

PESTE HOTARE

După creșteri spectaculoase în 2014-2015, soldul investițiilor autohtone peste granițe a scăzut și apoi a crescut nesemnificativ.

CIFRA

39% din acțiunile băncii moldovenești Victoriabank vor fi achiziționate de Banca Transilvania. După perfectarea tranzacției, BT și partenerul său BERD vor lansa o ofertă pentru preluarea celorlalte acțiuni.