Banca Mondială arată că economia se confruntă cu pagube tot mai mari. Estimările au fost reduse semnificativ
Mai precis, raportul realizat de Banca Mondială arată că invadarea Ucrainei de către Rusia a agravat pagubele provocate de pandemia de COVID-19, iar multe ţări se vor confrunta probabil cu recesiunea.
Totodată, instituția avertizează că tensiunile militare au amplificat încetinirea economiei globale, care acum intră în ceea ce ar putea deveni „o perioadă prelungită de creştere fragilă şi de inflaţie ridicată”, potrivit informațiilor preluate de reuters.com
Ucraina şi Rusia ar urma să înregistreze un declin al economiei de 45,1% şi 8,9%
În acest context, președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat că avansul economiei globale a fost afectat de război, de restricţiile din China, de perturbările din lanţurile de aprovizionare şi de riscul stagflaţiei, o perioadă de creştere slabă şi inflaţie ridicată, ultima dată înregistrată în anii ’70.
„În prezent, pericolul stagflaţiei este considerabil. Creşterea redusă va persista probabil pe parcursul deceniului din cauza nivelului scăzut al investiţiilor în cea mai mare parte a lumii. În timp ce în multe ţări inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii iar aprovizionarea va creşte lent, există riscul ca inflaţia să rămână ridicată pentru o perioadă de timp mai îndelungată”, a transmis președintele instituției.
De asemenea, Malpass a estimat că între 2021 şi 2024, ritmul de creştere al economiei globale ar urma să încetinească cu 2,7 puncte procentuale, mai mult decât dublu faţă de frânarea din perioada 1976 – 1979.
Majorarea ratelor dobânzilor necesară pentru a ţine sub control inflaţia la finalul anilor 1970 a fost atât de abruptă încât a provocat o recesiune globală în 1982, şi o serie de crize financiare în economiile emergente şi în curs de dezvoltare.
Chiar dacă există asemănări ale condiţiilor din acea perioadă, există de asemenea şi diferenţe importante, inclusiv soliditatea dolarului SUA şi în general preţurile petrolului mai scăzute, precum şi un bilanţ general solid al instituţiilor financiare majore.
Pentru reducerea riscurilor, autorităţile trebuie să lucreze pentru a coordona ajutorul acordat Ucrainei, a contracara creşterea preţurilor la alimente şi petrol, a accelera reducerea poverii datoriei, a întări eforturile de a ţine sub control pandemia şi a accelera tranziţia la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, a declarat Malpass.
Totodată, instituția se aşteaptă la o creştere a economiei mondiale de doar 2,9% în 2022, de la un avans de 5,7% în 2021, creşterea urmând să se menţină aproape de nivelul din acest an şi în 2023 şi 2024.
Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%
Simultan, Banca Mondială estimează că economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%. Trebuie menționat că estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, când instituţia arăta că țara noastră va consemna un avans modest de 1,9% în acest an.
Comparativ cu ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările Băncii Mondiale sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%. Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%.
