În ultimul an, guvernele din întreaga lume au anunțat scutiri de taxe, subvenții și noi legi în încercarea de a accelera investițiile, de a combate schimbările climatice și de a-și extinde forța de muncă. Cu toate acestea, eforturile ar putea fi insuficiente.

Uurmează un „deceniu pierdut”

Banca Mondială avertizează că urmează un „deceniu pierdut” pentru creșterea globală, în condițiile în care războiul din Ucraina, pandemia Covid-19 și inflația ridicată agravează provocările structurale existente.

Creditorul internațional cu sediul la Washington, D.C., afirmă că „va fi nevoie de un efort politic colectiv herculean pentru a readuce creșterea în următorul deceniu la media celui precedent”.

Trei factori principali se află în spatele inversării progresului economic: îmbătrânirea forței de muncă, slăbirea investițiilor și încetinirea productivității.

„În întreaga lume, este în curs o încetinire structurală a creșterii: În condițiile tendințelor actuale, rata potențială de creștere la nivel mondial – rata maximă la care o economie poate crește fără a declanșa inflația – este de așteptat să scadă la un minim al ultimelor trei decenii în restul anilor 2020”, a transmis Banca Mondială.

Creșterea potențială a fost de 3,5% în deceniul 2000 – 2010. Ea a scăzut la 2,6% pe an, în medie, în perioada 2011-2021, și se va reduce și mai mult la 2,2% pe an în perioada 2022-2030, a precizat banca. Aproximativ jumătate din această încetinire este atribuită factorilor demografici.

Banca Mondială trage un semnal de alarmă

Cele mai recente semnale de alarmă ale Băncii Mondiale cu privire la economia globală vin în urma adoptării de către SUA a Legii privind reducerea inflației, care include sute de miliarde de euro în stimulente și finanțare pentru energie curată, precum și o lege pentru a intensifica investițiile în semiconductori.

Ca răspuns, Uniunea Europeană își relaxează normele privind scutirile de taxe guvernamentale și alte beneficii pentru companiile din domeniul tehnologiilor curate.

Între timp, marile economii încearcă să își sporească numărul de angajați, adesea în fața unei rezistențe puternice.

În Franța, protestatarii au reacționat violent la revizuirea sistemului de pensii al țării de către președintele Emmanuel Macron, în timp ce populația în scădere din China a determinat guvernele locale din această țară să ofere recompense în bani și concedii de maternitate mai lungi pentru a stimula nașterile.

Banca Mondială și-a redus previziunile de creștere economică

Raportul Băncii Mondiale avertizează că încetinirea creşterii ar putea fi şi mai pronunţată în cazul în care crizele financiare izbucnesc în marile economii şi declanşează o recesiune globală. Avertismentul vine la doar câteva săptămâni după ce prăbuşirea Silicon Valley Bank a declanşat turbulenţe în sectoarele bancare din SUA şi Europa.

La începutul acestui an, Banca Mondială și-a redus drastic previziunile de creștere pe termen scurt pentru economia mondială, invocând inflația ridicată și persistentă care a sporit riscul unei recesiuni la nivel mondial.

Aceasta se așteaptă ca creșterea globală să încetinească la 1,7% în 2023. Alte organizații, cum ar fi Fondul Monetar Internațional și Peterson Institute for International Economics, un think tank cu sediul la Washington, se așteaptă la o expansiune mai robustă a PIB-ului mondial de 2,9% în 2023.

Nu este prima dată când Banca Mondială avertizează cu privire la un deceniu pierdut. În 2021, creditorul a declarat că pandemia Covid-19 a ridicat această perspectivă din cauza scăderii comerțului și a investițiilor cauzate de incertitudinea legată de pandemie.

Aceasta a emis avertismente similare după criza financiară din 2008. În perioada 2009-2018, creșterea globală a fost în medie de 2,8% pe an, față de 3,5% în deceniul anterior.