Banca Mondială (BM) a lansat, joi, noua Strategie de Parteneriat cu România, documentul elaborat în urma unor consultări cu Guvernul stabilind condiţiile care vor sta la baza activităţii instituţiei financiare pe piaţa locală în perioada 2009-2013 şi sprijin pentru combaterea crizei.

„Având în vedere presiunea uriaşă exercitată de criza financiară globală asupra economiei şi societăţii din România, această strategie stabileşte modalităţile prin care Banca Mondială va sprijini eforturile pe care România le va face pentru a-şi restabili sursele de creştere durabilă şi echitabilă, astfel încât să iasă din criză pe poziţii mai puternice, reducând în acelaşi timp impactul imediat pe care criza îl are asupra celor săraci”, se arată într-un comunicat al instituiei internaţionale.

Pe scurt, strategia discutată joi de Consiliul Directorilor BM va pune accent pe reformarea sectorului public, va încuraja creşterea şi competitivitatea şi va promova incluziunea socială.

Protejarea celor săraci

Reforma sectorului public are drept scop reducerea vulnerabilităţilor fiscale, modernizarea şi îmbunătăţirea performanţelor administraţiei publice în furnizarea serviciilor publice-cheie, valorificarea eficientă a resurselor publice şi satisfacerea nevoilor populaţiei din România, în special ale categoriilor sărace şi vulnerabile.

Pentru susţinerea creşterii şi competitivităţii, strategia va contribui rapid şi la stabilirea unor măsuri de gestionare a crizei în sectorul financiar. Astfel, BM va putea oferi sprijin pentru reluarea procesului de creştere, prin îmbunătăţirea mediului de afaceri, prin creşterea gradului de calificare a forţei de muncă, prin îmbunătăţirea reţelelor de infrastructură şi prin eficientizarea agriculturii.

„În sfârşit, strategia are şi obiectivul de a-i proteja pe cei săraci împotriva efectelor adverse ale crizei şi de a promova incluziunea sociale şi dezvoltarea regională”, se precizează în comunicat.

BM spune că Guvernul României a adoptat rapid măsuri fiscale, de natură să reducă impactul crizei, să mobilizeze un pachet financiar internaţional susţinut în principal de FMI, UE şi Banca Mondială, precum şi să reia aplicarea agendei reformei structurale.

În acelaşi timp, strategia se întemeiază şi pe valoarea adăugată semnificativă pe care o poate aduce Banca Mondială agendei de politici a României, în special prin elaborarea şi punerea în aplicare a reformelor structurale.

BM a aprobat joi prima tranşă, de 300 milioane euro, din împrumutul destinat României

În perioada 1991-2008, Banca Mondială a finanţat 54 de proiecte în România, însumând un angajament de aproximativ 5,5 miliarde dolari. Portofoliul instituţiei finanţat pentru România implică în prezent 15 proiecte active, precum şi diverse activităţi analitice şi de consultanţă, care nu includ împrumuturi, de asemenea în desfăşurare.

În plus, se au în vedere şi o serie de împrumuturi dedicate politicilor de dezvoltare, în sumă totală de un miliard de euro, pe 24 de luni, ca parte a sprijinului financiar multilateral condus de FMI.

BM a aprobat joi prima tranşă, de 300 milioane euro, din împrumutul destinat României. Creditul va avea o scadenţă de 14 ani şi o perioadă de graţie de 13 ani şi jumătate.

Finanţarea face parte din acordul de sprijin extern de aproape 20 de miliarde de euro încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, BM şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Autorităţile române au convenit, în martie, cu Fondul Monetar Internaţional asupra unui acord stand-by, pe 24 de luni, de 12,95 miliarde euro. Acordul a fost aprobat de Consiliul Executiv al FMI de la Washington în 4 mai, iar prima tranşă a finanţării, de circa cinci miliarde euro, a fost disponibilă imediat şi a intrat în rezervele Băncii Naţionale a României.

Fondurile pe care România le va primi de la Comisia Europeană, respectiv 5 miliarde de euro, şi Banca Mondială (un miliard de euro) sunt administrate de Ministerul Finanţelor şi vor intra în trezoreria statului.

Prima tranşă din creditul de la CE, în valoare de 1,5 miliarde de euro, este estimată să ajungă la trezoreria statului până la finele lunii iulie, urmând ca cea de-a doua, de un miliard de euro, să fie disponibilă, în funcţie de îndeplinirea criteriilor, până la finele anului.

SURSA: Mediafax