Aceste creșteri de preț, la care s-ar ajunge prin înăsprirea taxării, ar urma să se facă treptat până în anul 2030.

Potrivit economica.net, prețul benzinei ar urma să se majoreze cu 50%, al motorinei cu 62%, iar al gazelor cu 32% până in 2030.

Cu cât ar putea crește prețurile combustibililor

Acestea sunt scumpirile prognozate în scenariul cu cele mai mari creșteri:

  • Cărbune – 113%;
  • Motorină – 62%;
  • Energie electrică – 7%;
  • Benzină – 50%;
  • Kerosen – 54%;
  • GPL – 34%;
  • Gaze naturale – 32%;
  • Petrol – 51%;
  • Medie – 50,34%.

Cum s-ar putea îmbunătăți cadrul fiscal din România, în contextul PNRR

Aceste procente apar într-o analiză a Băncii Mondiale, privind îmbunătățirea cadrului fiscal din România, în contextul PNRR, într-un prim studiu livrat Guvernului în luna martie. Acestea fac parte dintr-un scenariu care ia în calcul un preț al carbonului care acoperă toate externalitățile (climatice, non-climatice), dar despre care oficialii BM spun că ar putea fi luat în calcul de România.

“Reformarea impozitării energiei pentru a stabili un preț mai eficient al emisiilor de carbon și a asigura o mai mare neutralitate între tipurile de combustibil.

-Planificarea și trecerea treptată la eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili. O condiție prealabilă necesară pentru o reformă a prețurilor la energie care să țină seama de efectele externe este absența subvențiilor pentru combustibilii fosili. Candidații potențiali pentru reforma subvențiilor pentru combustibilii fosili (RSCF) în România sunt subvențiile pentru cărbune, gaze naturale și energie termică.

-Introducerea unei taxări suplimentare a carbonului (de ex., rate mai mari ale accizelor) pentru a aborda prezența externalităților legate de combustibilii fosili. Pentru a internaliza pe deplin clima și alte externalități, se estimează că prețurile combustibililor fosili în 2030 trebuie să crească cu aproximativ 50% (benzină), 62% (motorină), 34% (GPL), 55% (kerosen), 51% (alte produse petroliere/alte produse petroliere decât cele de transport), 113% (cărbune), 32% (gazenaturale) și 7% (electricitate) față de nivelurile de referință (i.e., în absența unei taxări suplimentare a carbonului)”, se arată în studiu.

Carbonul ar trebui taxat începând de anul viitor

Creșterile de prețuri ar trebui să înceapă anul viitor și să se producă treptat. Tot de atunci, ar trebui să înceapă și taxarea carbonului, spun experții Băncii Mondiale.

“Aceste recomandări, atât în ceea ce privește RSCF, cât și introducerea unei taxări suplimentare a emisiilor de dioxid de carbon, trebuie să aibă loc treptat și să fie bine coordonate. În mod ideal, eliminarea completă dar treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili începe la începutul anului 2024 și ar avea loc treptat astfel încât, până într-un an-țintă (de ex., anul 2030) subvențiile să fie eliminate complet. De asemenea, trebuie introdusă o tarifare a carbonului începând cu anul 2024, la o fracțiune din prețul țintă al carbonului, urmând ca prețul să fie crescut progresiv pentru a atinge nivelul maxim până în anul-țintă (de exemplu, anul 2030).

Alegerea anului-țintă (până la care subvențiilepentrucombustibilii fosili trebuie să fie complet eliminate și prețul carbonului trebuie să atingă nivelul-țintă) ardepinde de obiectivele autorităților în ceea ce privește ritmul procesului de tranziție”, se mai arată în studiu.