Banca Mondială crede că acest lucru este posibil deşi creşterea economică a Uniunii Europene este preconizată să rămână la un nivel scăzut, iar opţiunile de soluţii rapide sub aspect de politici sunt limitate. 

Raportul Economic Periodic (EU RER) al Băncii Mondiale prognozează faptul că reformele ar putea majora productivitatea în medie cu 5%, asigurând un număr mai mare de locuri de muncă mai bune, stimulând investiţiile şi consolidând integrarea. 

Potrivit băncii, prognozele arată faptul că la nivelul UE creşterea va atinge 1,6% în perioada 2016 – 2017, fiind stimulată de preţurile scăzute ale petrolului şi o politică monetară relaxată. Recesiunea prelungită şi redresarea lentă a creşterii şi a numărului de locuri de muncă au subminat încrederea în instituţiile naţionale şi ale UE. 

"Potenţialul de creştere al UE este afectat de nivelul scăzut al investiţiilor, declinul populaţiei active şi reducerea productivităţii. Opţiunile de aplicare a unor soluţii rapide sub aspect de politici sunt limitate. Îmbunătăţirea reglementărilor în domeniul sectorului de servicii ar putea fi unul dintre domeniile cheie care ar putea susţine creşterea, veniturile şi locurile de muncă", a declarat Doerte Doemeland, economist principal în cadrul Băncii Mondiale şi autorul principal al raportului. 

Serviciile reprezintă trei sferturi din PIB şi două treimi din numărul angajaţilor la nivelul UE, fiind mult mai reglementate decât în statele non-OCDE. Aproximativ o cincime din forţa de muncă a UE este ocupată în profesii reglementate, precum servicii legale, inginerie şi arhitectură, şi se confruntă cu restricţii semnificative, creând disparităţi semnificative la nivelul UE. 

Conform raportului băncii, majoritatea serviciilor restricţionate – inclusiv finanţe, contabilitate, transport, comunicare sau servicii legale – reprezintă factorii determinanţi de creştere în economiile avansate. Totuşi, la nivelul UE, furnizorii de servicii nu au adesea posibilitatea de a presta servicii în alte state membre ale UE, decât în cazul în care aceştia efectuează schimbări structurale majore ale activităţii – în arii precum proprietate, asigurări, calitatea de membru în cadrul unei asociaţii profesionale sau calificările de muncitor. În timp ce Directiva UE privind serviciile, adoptată în 2006, vizează crearea unei pieţe unice de servicii, reformele sectorului de servicii la nivel naţional se confruntă cu constrângeri politice semnificative. 

Raportul Băncii Mondiale propune o serie de opţiuni de politici pentru a facilita mult necesara liberalizare a sectorului de servicii: prioritizarea reformelor sectorului de servicii la nivelul statelor membre UE şi oficializarea acestora în cadrul unei foi de parcurs, realizarea reformelor anterior convenite, inclusiv a celor prevăzute în Directiva UE privind serviciile, elevarea reformelor sectorului de servicii la nivelul de prioritate sub aspectul politicilor de concurenţă, de către Comisia Europeană şi de către autorităţile naţionale în domeniul concurenţei, crearea unei pieţe comune pentru servicii profesionale, facilitarea unei dezbateri cu furnizorii şi utilizatorii din sectorul de servicii cu privire la beneficiile şi costurile reformei, recalificarea profesională a lucrătorilor ce ar putea fi afectaţi în mod negativ de reformele propuse. 

"Sectorul serviciilor dispune de potenţialul de a avea un impact major asupra productivităţii într-o perioadă scurtă de timp, iar productivitatea reprezintă elementul cheie pentru creşterea susţinută la nivelul UE. Credem cu tărie că acţiunile de politici recomandate în raportul nostru pot contribui la relansarea creşterii, locurilor de muncă şi încrederii la nivelul Uniunii Europene", a declarat Arup Banerji, director regional al Băncii Mondiale pentru UE. 

AGERPRES