Banca Mondială a estimat că prețurile la energie vor scădea cu 11% în 2023, după o creștere de 60% din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina. Cu toate acestea, a adăugat că pe fondul unei creșteri economice mondiale mai lente și al restricțiilor COVID-19 impuse de China, s-ar putea să scadă și mai mult, transmite Reuters.

Și totuși, în ciuda acestei moderări, preţurile la energie vor fi totuşi cu 75% peste media lor din ultimii cinci ani, subliniază Banca Mondială.

Prețurile sunt prognozate să scadă în 2023

Potrivit celui mai recent raport Commodity Markets Outlook, publicat miercuri de Banca Mondială, preţul mediu al unui baril de ţiței Brent ar urma să fie de 92 de dolari în 2023, pentru a scădea până la 80 de dolari în 2024, dar chiar și așa va fi cu mult peste media multianuală de 60 de dolari.

Conform prognozelor acesteia, exporturile de petrol ale Rusiei ar putea scădea până la două milioane de barili pe zi ca urmare a embargoului avut în vedere de Uniunea Europeană în ceea ce privește petrolul şi gazele naturale din Rusia, la care se vor adăuga și restricţiile care vizează asigurarea şi shipping-ul de petrol şi gaze ruseşti, embargou care ar urma să intre în vigoare la data de 5 decembrie.

În plus, un plafon impus preţului petrolului analizat de Grupul celor şapte state puternic industralizate (G7) ar putea afecta de asemenea livrările de petrol ale Rusiei, însă pentru a deveni eficient este nevoie şi de participarea principalelor economii emergente şi în curs de dezvoltare. Banca Mondială a subliniat faptul că plafonul de preţ avut în vedere de G7 este un mecanism netestat.

Banca Mondială susţine că aprecierea dolarului american şi scăderea valorii monedelor majorităţii economiilor în curs de dezvoltare au condus la creşterea preţurilor la alimente şi combustibili, iar asta ar putea agrava insecuritatea alimentară, care afectează deja 200 de milioane de persoane din întreaga lume.

Ne confruntăm cu o inflație record

„Combinaţia dintre preţurile ridicate la materii prime şi deprecieri persistente ale monedelor se traduce într-o inflaţie mai mare în multe state”, a precizat Ayhan Kose, care a condus echipa de experţi de la Banca Mondială care a realizat acest raport. Potrivit lui Ayhan Kose, economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare ar trebui să se pregătească pentru „o perioadă de şi mai mare volatilitatea pe pieţele financiare şi de materii prime globale”, spune raportul menționat mai sus.

Autorii raportului au calculat că deprecierile monetare au făcut ca aproape 60% din economiile emergente şi în curs de dezvoltare care importă petrol să se confrunte cu o majorare a preţului petrolului în monedele locale, după invazia rusească din Ucraina. De asemenea, aproape 90% din aceste economii au asistat şi la o creştere semnificativă a preţului grâului în monedele locale.

Inflaţia preţurilor la alimente a atins o medie de peste 20% în sudul Asiei în primele trei trimestre ale acestui an, în timp ce alte regiuni, printre care America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Europa de Est şi Asia Centrală, care au înregistrat o inflaţie a preţurilor la alimente între 12% şi 15%.

Dacă preţurile la gaze naturale şi la cărbune sunt prognozate să scadă în 2023, faţă de valorile record atinse în 2022, preţurile la gaze naturale în Europa ar putea fi de aproape patru ori mai mari decât media lor din ultimii cinci ani.

Grupul Băncii Mondiale, una dintre cele mai mari surse de finanţare şi expertiză pentru ţările în curs de dezvoltare, ia măsuri rapide şi complexe pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să îşi consolideze reacţia faţă de provocările generate de pandemie.