Un studiu efectuat recent de Banca Mondiala (BM) arata ca 27% din studentii romani sunt bogati, ei avand un venit lunar mai mare de 450.000 lei pe luna. Reprezentantii asociatiilor studentesti sustin ca in acest context BM a impus MEN sa renunte la acordarea burselor de studiu pentru studenti. Lucru pe care oficialii MEN il neaga, explicand ca nu este vorba de disparitia burselor de studiu, ci de reorientarea fondurilor catre studentii saraci. Mai mult, conditia pusa de BM dateaza din 1996. Atunci cand guvernul Vacaroiu a semnat programul de imprumut cu Banca Mondiala, s-au mentionat niste obligatii ale statului roman. Respectivul act presupune ca bursele de merit si bursele de studiu (pe baza notelor) vor continua sa existe, dar cele din urma vor fi date cu prioritate studentilor saraci, care au nevoie intr-adevar de ele.
„Bursele acestea nu poti sa le dai numai pe baza unor medii, pentru ca studentii difera intre ei. Bursele de studiu nu se desfiinteaza. Aceiasi bani ii dam pentru studentii merituosi, dar care au nevoie. Daca sunt doi studenti, unul cu media 9,50 si tata patron, iar altul cu 9,45 dar foarte sarac, bursa o va lua cel din urma”, declara Adrian Miroiu, secretar de stat pe invatamantul universitar din MEN. Insa Luis Lazaros, presedintele Asociatiei Studentilor din Universitatea Bucuresti, spune ca, in urma protestelor celor opt mari organizatii studentesti din tara, ministrul Andrei Marga a promis ca aceasta schimbare nu va mai fi un obiectiv prioritar pentru MEN.
Facultatile particulare vor primi bani de la buget
O notificare semnata la sfarsitul anului trecut de catre ministrul Andrei Marga prevede faptul ca universitatile particulare acreditate de Consiliul National de Evaluare si Acreditare Academica (CNEAA) vor putea avea acces la finantare de la buget. Din cele 68 de institutii de invatamant superior particulare autorizate – fata de 49 de universitati de stat – doar vreo zece au fost propuse pentru acreditare.
MEN ofera cinci tipuri de finantare: finantarea de baza (salarii), fonduri pentru burse, fonduri pentru cantine si camine, fonduri pentru investitii si finantare complementara (cercetare). Universitatile particulare acreditate vor beneficia numai de finantarea complementara oferita de MEN, care inseamna fonduri acordate pentru proiecte de cercetare, nu si de finantarea de baza, adica bani dati universitatilor pentru plata cadrelor didactice. La finantarea complementara se adauga fondurile oferite de Banca Mondiala si de Uniunea Europeana, insa toti acesti bani vor fi castigati numai prin concursuri pe proiecte de cercetare sau dezvoltarea unor programe noi.
Pe de alta parte, reprezentantii MEN au afirmat ca profesorii vor trebui sa aleaga intre orele de la stat si cele de la facultatile particulare. Nu li se va mai permite sa aiba norme la ambele, intrucat ar fi concurenta neloiala.
Constantin Ciosu, secretar general in Federatia Educatiei Nationale (FEN), declara ca federatia nu a fost anuntata, cu toate ca MEN este obligat sa instiinteze FEN despre orice schimbare si sa puna la dispozitie toate actele normative necesare. „Daca dl Marga are voie sa fie si ministru, si rector in acelasi timp, de ce nu ar putea un profesor sa predea si la stat, si la particular? Crede ca asa castiga prea multi bani?!”, spune Constatin Ciosu. Probabil ca toti profesorii buni vor migra cu carte de munca la facultatile particulare, unde sunt mult mai bine platiti si vor lucra in sistem „plata cu ora” pentru stat.
Universitatile de stat vor fi evaluate
Ministerul Educatiei intentioneaza, de asemenea, sa schimbe modul de finantare a universitatilor de stat. Daca acum fondurile se impart in functie de numarul de studenti, adica cifra de scolarizare pe fiecare institutie de invatamant superior, in viitor banii vor fi dati in urma evaluarii fiecarei universitati de catre CNEAA. „Universitatile sunt si in prezent evaluate de catre CNEAA, in sensul ca trec testul pentru a putea sa functioneze, adica iau nota 5. Dar noi nu avem mecanisme, la ora actuala, ca sa spunem daca universitatea respectiva este de nota 8 sau 9”, spune dl Adrian Miroiu.
Evaluarea se va face incepand cu anul acesta, prin infiintarea unor mecanisme de asigurare a calitatii in universitati si de evaluare a diverselor programe de studiu. Principalele criterii in functie de care se va face evaluarea sunt: performantele de predare-invatare (nivelul la care se realizeaza pregatirea studentilor) si cercetarea stiintifica. Consecintele punctajului obtinut in urma evaluarii vor fi de doua feluri: de natura financiara, in sensul ca universitatile cu note mici vor primi fonduri mai putine, si de natura universitara, in sensul cresterii numarului de studenti la universitatile cu punctaje mari, care implicit isi vor gasi mai usor un loc de munca.
Pe langa aceste doua criterii, un rol important in evaluarea universitatilor il va avea indicatorul ce reprezinta numarul de studenti pe cadru didactic. S-a observat ca dificultatile financiare cele mai mari le au universitatile unde acest indicator este foarte mic, adica numarul de profesori se apropie de cel al studentilor. De asemenea, s-a observat ca la universitatile romanesti acest indicator este foarte diferit.
Exista universitati de muzica unde indicatorul este de 1,2 studenti pe post didactic, si altele unde este de 2,4, in comparatie cu Politehnica, unde indicatorul se situeaza intre 4,5 si 6,5. La universitatile din Europa de Vest indicatorul este de 12 pana la 15, in timp ce cifra medie din Romania este de sase-sapte. Acest lucru decurge din numarul de ore din planul de invatamant: numarul de ore este strans legat de cel al profesorilor, care la randul sau influenteaza direct fondurile cerute ministerului.
In plus, in contextul in care cifra de scolarizare va fi mai mare decat anul trecut, Andrei Marga a cerut universitatilor sa renunte la examenul de admitere – care presupune costuri destul de mari – in favoarea intrarii la facultate pe baza notelor obtinute in liceu si la examenul de bacalaureat.