Politica autoritatilor romane de a reduce ratele dobanzilor a continuat si in aceasta luna, cu succes. Ministerul Finantelor (MF) si-a pozitionat la sub 50% nivelul dobanzilor acceptate la titlurile de stat emise pentru bancile comerciale si clientii acestora, persoane juridice. La ultima licitatie, dobanda medie la titlurile vandute de MF s-a situat la 48,51%, mentinandu-se, astfel, la nivelul inregistrat cu o saptamana inainte.
Se poate spune astfel ca vremea castigurilor „nemuncite” a trecut. Politica de reducere a dobanzilor pe care Ministerul Finantelor accepta sa le plateasca creditorilor sai a influentat si nivelul dobanzilor pe care bancile comerciale le acorda pentru depozitele constituite de clientii lor, pe care l-a coborat la sub 50% an. Pe piata monetara interbancara, depozitele constituite intre banci, ca si tranzactiile, au inregistrat aceeasi tendinta, de coborare a ratelor dobanzilor sub procentajul de 50% pe an. Pe piata valutara interbancara, in schimb, trendul este invers. Dolarul creste, controlat de Banca Nationala a Romaniei, care intervine sistematic cu ordine de cumparare de valuta. O reactie inversa a bancii centrale ar conduce la aprecierea monedei nationale, in conditiile in care piata primara este dominata net de vanzarile de valuta din partea clientilor.
Acesta este un fenomen existent in piata, de la inceputul anului. In luna ianuarie, nivelul mediu zilnic al cumpararilor de valuta a fost de 27,8 milioane de dolari, fata de o medie a vanzarilor catre clienti, de 22,5 milioane de dolari. In februarie, volumul mediu zilnic al cumpararilor in piata valutara a fost de 28,6 milioane de dolari, fata de 21,6 milioane de dolari vanzari. In luna martie, situatia se prezenta astfel: 29,7 milioane de dolari cumparari de la clienti, la un volum al vanzarilor medii zilnice de 24,6 milioane de dolari. Tendinta de a aduce in piata bani mai multi decat se cumpara a continuat si in luna aprilie.
Scad importurile, scade cererea de valuta
Fenomenul este explicabil. Pe de o parte, puterea de cumparare a veniturilor, din ce in ce mai slaba, a condus la scaderea cererii pentru importurile de consum. Pe de alta parte, multe dintre intreprinderile energofage si-au redus capacitatile, ceea ce a slabit semnificativ presiunea pe importurile energetice. Pe acest fundal, exporturile au sporit, mentinandu-si tendinta de crestere peste cea a importurilor, inregistrata anul trecut. Cifrele demonstreaza acest lucru. De la un grad de acoperire a importurilor cu exporturi (FOB/FOB) de 66,2%, inregistrat in decembrie 1998, acesta a ajuns, in aceeasi perioada a anului trecut, la 79%. Luna februarie din acest an a dat comertului exterior al Romaniei cel mai bun tonus din 1990 incoace, cu peste 800 milioane de dolari exporturi. Iar balanta comerciala (FOB/FOB), pe primele doua luni din acest an, a inregistrat un excedent de 32,6 milioane de dolari. Chiar si cu transportul inclus in valoarea importurilor, cifrele sunt net superioare celor consemnate cu un an in urma: un deficit de 92,4 milioane de dolari, fata de 276,3 milioane de dolari.
In aceste conditii, este explicabila interventia bancii centrale in piata. Unui inceput promitator nu i se poate da cu piciorul peste noapte. BNR intra in piata pentru a prelua surplusul de valuta, impiedicand astfel o apreciere previzibila a leului, cu efecte nocive asupra volumului exporturilor (care, in plus, prezinta si o componenta importanta in cadrul produsului intern brut pentru care se anticipeaza o crestere cu 1,3%). In acelasi timp, banca centrala isi rotunjeste si rezerva valutara (acum in jurul valorii de 1,6 miliarde dolari), excluzand din cel mai pesimist calcul aparitia dificultatilor in ceea ce priveste onorarea, in acest an, a platilor scadente catre creditorii externi (au mai ramas de plata sub 800 milioane de dolari). De asemenea, costurile reducerii lichiditatii din piata s-au redus si ele; o sustinere semnificativa o da si nivelul rezervelor minim obligatorii, care absorb o treime din resursele atrase de banci si pentru care dobanda oferita de BNR este de 28% (de la 1 aprilie procentajul a scazut, de la 30,5%).
Viitorul sta in mainile
Finantelor
Intrebarea care se impune este: vor continua aceste tendinte manifestate pe cele doua piete (monetara si valutara) si dupa aprobarea bugetului de stat pentru anul in curs? Exista ana-listi din piata care considera ca da. Astfel, ei nu prevad o imbunatatire a ratelor dobanzilor si cred in continuarea deprecierii monedei nationale. Insa in limitele controlate de BNR, astfel incat sa impiedice pericolul orientarii plasamentelor catre valuta. De altfel, aceasta politica a dus-o BNR si pana in prezent.
Ramane de vazut care va fi reactia Ministerului Finantelor, pus in situatia de a finanta golul lasat de cheltuielile bugetare.