Toate declaratiile oficiale care incercau sa aduca un val de liniste peste Banca Agricola au fost spulberate, saptamana trecuta, de o decizie a bancii centrale de a introduce un comitet de administrare la Banca Agricola. "O miscare abila a Bancii Nationale care, astfel, a evitat instituirea administrarii speciale. Pentru ca, in esenta, este cam acelasi lucru", spun specialisti in domeniu. Zeci de miliarde lei au iesit cu repeziciune din banca, ca urmare a valului de retrageri din partea deponent
Toate declaratiile oficiale care incercau sa aduca un val de liniste peste Banca Agricola au fost spulberate, saptamana trecuta, de o decizie a bancii centrale de a introduce un comitet de administrare la Banca Agricola. „O miscare abila a Bancii Nationale care, astfel, a evitat instituirea administrarii speciale. Pentru ca, in esenta, este cam acelasi lucru”, spun specialisti in domeniu.
Zeci de miliarde lei au iesit cu repeziciune din banca, ca urmare a valului de retrageri din partea deponentilor. Sub presiunea retragerilor, Banca Nationala a dat publicitatii un comunicat in care face apel la toate mijloacele pentru a linisti spiritele. Anunta chiar ca „in perioada desfasurarii procesului de restructurare si privatizare, deponentii de la Banca Agricola sunt asigurati in privinta integritatii sumelor depuse si a dobanzilor cuvenite”. O decizie care trece pe langa legile bancare dar care, asa cum s-a intamplat in cazul Bancorex, poate fi luata, insa pe cheltuiala bugetului.
Banca Agricola o ia pe urmele Bancorex?
Joi, 21 octombrie, Guvernul a decis, prin Ordonanta de urgenta, infiintarea unui comitet de administrare a Bancii Agricole. Potrivit unor surse guvernamentale, ordonanta a fost redactata de Banca Nationala. Cum banca centrala nu are prerogative in domeniul emiterii de acte normative, ordonanta a fost insusita de Guvern, si i-a avut ca semnatari pe Sorin Fodoreanu, presedintele Agentiei Romane de Dezvoltare, Radu Sarbu, presedintele FPS, Decebal Traian Remes, ministrul finantelor, si Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. Practic, prin acest act normativ, atributiile consiliului de administratie se suspenda, urmand sa fie preluate de comitetul de restructurare.
in varianta initiala se mersese pana acolo incat se propunea si suspendarea exercitarii atributiilor adunarii generale. La presiunile actionarilor si a specialistilor in domeniul juridic, BNR si Guvernul au admis sa scoata aceasta prevedere din ordonanta, dar nici n-au umplut golul ramas. Ceea ce inseamna ca actionarii vor ramane in continuare la mana Bancii Nationale. Adica participarea la programul de restructurare in care va intra Banca Agricola va fi posibila numai daca si banca centrala va admite acest lucru.
Este greu de imaginat ca oficialii Bancii Nationale n-au intuit efectul anuntarii schimbarilor in activitatea de conducere a bancii. Experienta de pana acum a aratat ca implicarea BNR in activitatea unei banci a fost prezenta numai atunci cand situatia financiara era grav deteriorata. A fost cazul Bancii Albina, apoi al Bancorex, in care BNR a instituit administrarea speciala, si ambele au fost retrase din activitatea bancara.
Si daca totusi BNR a decis schimbari de forte la Banca Agricola, inseamna ca motive de ordin financiar au determinat-o sa actioneze astfel, intr-un moment in care in banca au inceput demersurile pentru privatizare (in aceasta saptamana, consortiul care a castigat licitatia pentru consultanta privatizarii, incepe analiza diagnostic a bancii). Nu cu mult timp in urma, Traian Basescu, negociatorul roman in relatia cu Banca Mondiala, afirma ca Banca Agricola continua sa inregistreze pierderi care ajung lunar la 15 – 16 milioane dolari. Surse guvernamentale sustin afirmatiile lui Basescu, desi ele au fost contrazise recent de presedintele Bancii Agricole, Liviu Marica. Declaratia lui Basescu a fost primita cu surprindere de consortiul care asigura consultanta in privatizare, afirma surse apropiate acestuia, fiind catalogata ca „iresponsabila”. Mai mult chiar, sustin aceleasi surse, declaratia a amplificat supozitia potrivit careia „se doreste lichidarea bancii”.
De altfel, tot Basescu declara, cu ceva timp in urma, ca „aceasta banca se incadreaza si ea in expresia sunset”, cu alte cuvinte ca se indreapta spre apus, drumul pe care a luat-o si Bancorex, eliminata de pe piata bancara, sub privirile „agere” ale Bancii Mondiale. Surse bine informate ne-au declarat ca nu intamplator aceasta decizie a Bancii Nationale a venit imediat ce s-a incheiat radierea Bancorex de la Registrul Comertului. Conform acestora, pe o lista a Bancii Mondiale, Banca Agricola ocupa pozitia a doua pe lista bancilor care ar trebui eliminate.
Banca Nationala, cu tonul linistit cu care deja ne-a obisnuit ori de cate ori o banca intampina dificultati, a gasit si pentru instituirea comitetului de administrare o justificare. Un comunicat al BNR, emis dupa sedinta consiliului de administratie, anunta: „Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei si-a exprimat disponibilitatea pentru ca BNR sa se implice in accelerarea procedurilor privind restructurarea si privatizarea Bancii Agricole, ce ar da un semnal pozitiv in directia reformei structurale in economia romaneasca”.
Actionarii raman
la mana BNR
insa, o asemenea decizie, neprimita cu aplauze in interior, ci, dimpotriva, cu retrageri ale depozitelor constituite in banca, poate fi receptata in aceeasi maniera si in exterior, adica tocmai acolo unde in aceasta perioada se cauta un investitor pentru preluarea bancii. Apoi, decizia BNR este cu atat mai surprinzatoare, cu cat in Banca Agricola functioneaza deja un comitet de restructurare, infiintat conform Ordonantei emise in 1997, o data cu emiterea primelor titluri de stat in favoarea bancii (in valoare de aproape 3.500 miliarde lei). Comitetul are in componenta sa membri ai Bancii Nationale, ai Ministerului Finantelor si ai Fondului Proprietatii de Stat.
Ceilalti actionari au fost exclusi de la actul de decizie in banca. Maria Mema, reprezentantul SIF Transilvania in adunarea generala de la Banca Agricola spune ca, pana acum, deciziile au apartinut in exclusivitate comitetului de restructurare, care practic a suspendat activitatea consiliului de administratie. Ea marturiseste ca n-are cunostinta de situatia financiara a bancii si ca ultimele date pe care le detine sunt acelea din bilantul anului trecut. Aceasta dovedeste o data in plus ca acolo unde „Guvernul n-a mers pentru a proteja bancile, ci dimpotriva”, dupa cum afirma Maria Mema, nici actionarii cu pondere importanta in capitalul social al bancilor (SIF-urile) nu s-au preocupat mai mult de soarta lor (ca si in cazul Bancii Agricole, nici in cel al Bancorex, SIF-urile nu prea stiau cum se prezinta lucrurile).
Pe de alta parte, ei sustin ca nici nu aveau spatiu de manevra. Teodor Mihaescu, presedintele societatii Muntenia Invest, administrator al SIF Muntenia, recunoaste ca situatia financiara ii este straina si ca date privind creditele neperformante a primit mai mult prin intermediul presei. „Comitetul de restructurare a actionat fara sa informeze actionarii. Si rezultatele probabil ca nu au fost tocmai bune, daca acum BNR a venit cu o noua structura in actul de decizie la Banca Agricola”.
Conform ordonantei recent aprobate de Guvern, procesul de privatizare al Bancii Agricole ar urma sa se incheie la 30 iunie 2000. Ce se va intampla daca pana atunci nu se incheie negocierile cu potentialii interesati de cumpararea actiunilor bancii, ramane de vazut.
Caile de urmat nu vor fi decat doua: ori prelungirea termenului, printr-o noua ordonanta, ori lichidarea, daca nici aceasta a doua echipa nu va reusi sa repuna banca pe picioare, pastrand activitatile profitabile si eliminandu-le numai pe acelea generatoare de pierderi.