piata interbancara. Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a aprobat o masura in acest sens, dupa mai multi ani in care companiilor din tara nu li s-a permis accesul la devize straine decat pe baza unor documente justificative care sa ateste ca sumele respective sunt necesare pentru plati in relatii comerciale. Eliminarea restrictiilor va permite firmelor sa fie nu numai comercianti, ci si speculatori, si le va oferi posibilitatea de a se proteja de riscul valutar. „De acum, se vor putea realiza operatiuni de asigurare a cursului, pe care, in conditiile anterioare, nu si le permiteau decat marile intreprinderi“, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). In opinia sa, „o astfel de masura se impunea din considerente de echitate. Atata timp cat ne pregatim sa permitem accesul speculatorilor straini, prin liberalizarea contului de capital, e incorect sa interzici accesul speculatorului roman“. Mai multi speculatori pe piata este, totusi, tot ce isi doreste mai putin Banca Nationala, in conditiile in care etapa liberalizarii contului de capital de anul acesta va permite strainilor accesul la depozitele bancare in lei. Guvernatorul Mugur Isarescu a declarat ca BNR asimileaza cumpararile de valuta realizate de firmele romanesti cu eventuale iesiri de capital, precizand ca eliminarea restrictiilor a fost amanata pentru ca intai trebuie liberalizate intrarile de capital (accesul nerezidentilor), si abia apoi iesirile. Totusi, pentru intrarile de capital BNR nu a dat oficial unda verde, Isarescu aratand ca momentul nu va fi anuntat decat la doua saptamani de cand se va fi produs. Pentru investitorii straini, oportunitatile speculative sunt deschise in Romania atat de dobanzile bancare oferite la depozitele in lei, mult mai mari decat cele din statele dezvoltate, cat mai ales de aprecierea monedei nationale. Guvernatorul BNR a tinut sa-i avertizeze de mai multe ori pe cei care isi fac astfel de planuri ca leul se poate deprecia la fel de bine cum s-a apreciat pana acum, astfel incat evolutia cursului poate „manca“, in momentul in care capitalurile se pregatesc sa iasa din tara, tot castigul de 10-12% ce poate fi obtinut din diferentialul de dobanda. Cu alte cuvinte, daca la intrare pe piata strainii ar putea cumpara cu un euro 35.000 – 36.000 de lei pe care sa ii plaseze in depozite, la iesire s-ar putea trezi ca nu mai pot cumpara inapoi acelasi euro, pentru a-l repatria, decat cu 40.000 – 41.000 de lei. Dincolo de aceste niveluri, evolutia cursului poate fi periculoasa. Astfel, sub 34.000 lei/euro cursul risca sa agraveze si mai mult situatia exportatorilor, adancind deficitul contului curent, iar peste 41.000 lei/euro, apar amenintari pentru tinta de inflatie.Pentru a putea miza pe astfel de calcule, BNR ar trebui sa se poata baza totusi pe un anumit comportament al pietei. „Eliminarea restrictiilor la cumpararea de valuta pentru firme ar putea crea o contrapondere la fluxurile de capital strain speculative si am evita o apreciere mare a leului. Cererea de valuta din partea intreprinzatorilor ar putea crea un prag de rezistenta la un curs de circa 35.000 lei/euro, la care toti am fi interesati sa cumparam“, spune Florin Pogonaru. Masura are insa si riscuri. Cu putina experienta in speculatii, firmele mici si mijlocii pot ajunge sa piarda din astfel de tranzactii, daca nu au consilieri priceputi. Pe de alta parte, valuta cumparata va trebui, la un moment dat sa fie si vanduta, iar aceasta creste riscul volatilitatii.Restrictii pentru valuta cumparata de banciFata de libertatea acordata firmelor la achizitia de valuta ingrijorarile sunt totusi mult mai mici decat in cazul bancilor, care dispun de resurse importante. In prezent, cumpararile de valuta pe care acestea le pot realiza sunt restrictionate, astfel incat nu pot depasi 10% din fondurile proprii pentru o singura deviza si 20% pentru pozitiile globale. Chiar daca bancherii fac presiuni pentru ca aceste limite sa fie majorate, BNR a amanat pana acum o astfel de decizie. Mugur Isarescu spune ca ia in considerare o astfel de masura, insa refuza sa precizeze atat momentul cand va fi adoptata, cat si noile limite. „Bancile au nevoie de majorarea limitelor pozitiilor valutare pentru a gestiona mai bine riscurile, dar si pentru a putea specula mai bine, evident cu riscurile corespunzatoare. Si pentru BNR masura ar fi benefica, pentru ca ar permite bancilor sa actioneze ca stabilizatori cand cursul coboara, putand cumpara mai multa valuta decat pana acum“, spune Bogdan Mihoc, director Trezorerie la HVB Romania. In opinia sa, „daca bancile ar fi putut cumpara mai mult, nu ar fi cazut cursul aproape de 35.000 de lei, asa cum s-a intamplat recent. Totusi, masura poate avea si un potential de volatilitate in conditiile in care permite si vanzari mai mari“. Seful Departamentului Cercetare de la Trezoreria Raiffeisen Bank, Mihail Ion, considera ca BNR amana masura si intr-o incercare de a proteja bancile, vazand volatilitatea mai mare ca pe un potential de pierdere. „Totusi, bancile au sisteme interne pentru masurarea pierderilor potentiale, iar de la 1 ianuarie exista cerinte de capital si pentru pozitiile valutare, astfel incat limitele ar putea fi majorate“, adauga Mihail Ion.La un nivel actual de 2,3 miliarde de euro, cat reprezinta fondurile proprii ale tuturor bancilor, o limita de 20% restrange achizitiile totale de valuta ale bancilor la putin peste 400 milioane de euro. Daca pana acum nivelul a fost considerat suficient pentru intreaga piata, o data cu liberalizarea contului de capital, 400 milioane de euro pot reprezenta doar intrarile de la trei-patru clienti mari.
Presiuni pe piata valutara
• La 400 milioane de euro (echivalent) sunt limitate cumpararile totale de valuta ale bancilor romanesti (maximum 20% din fondurile proprii totale care reprezinta circa 2,3 miliarde de euro)
• 200 milioane de euro este limita pentru o singura deviza in cazul pozitiilor valutare la nivelul intregului sistem bancar (10% din fondurile proprii totale)
• Numai in ultimele doua luni BNR a trebuit sa cumpere circa doua miliarde de euro de pe piata valutara.
• Muncitorii romani din strainatate aduc anual circa doua miliarde de euro
• Tot la doua miliarde de euro se ridica fondurile comunitare pe care le primeste Romania
• 4-6 miliarde euro sunt finantarile straine atrase de firmele din tara
• 250 milioane dolari au cumparat numai in ianuarie casele de schimb valutar, de patru ori mai mult decat in ianuarie 2004
