Banca Transilvania a încheiat tranzacţia de cumpărare a Volksbank şi, după cinci ani în care contractele de credit retail ale Volksbank au fost contestate în instanţă, banca de la Cluj vine cu o ofertă prin care doreşte să închidă litigiile: renunţă la infamul comision de risc şi restituie banii clienţilor. De unde atâta generozitate?
Se întâmplă rar ca debitorii români să vadă gesturi de mărinimie de la băncile locale. În ultimii cinci ani, creditorii au preferat să se judece cu clienţii în mii de procese pe clauze abuzive, în loc să renunţe de bună voie la prevederile contractuale care umflau nivelul dobânzilor şi comisioanelor. Marţi, 7 aprilie, Banca Transilvania a anunţat că a încheiat tranzacţia de cumpărare în întregime a Volksbank România şi a venit şi cu cea mai importantă veste pentru clienţi: va înceta să mai calculeze clienţilor în rata lunară comisionul de risc/administrare şi va restitui clienţilor banii încasaţi, prin diminuarea soldului. De asemenea, cei cu credite în franci elveţieni vor beneficia de o reducere a soldului creditului cu 22,5%, dacă aleg să facă o conversie în lei sau euro, la cursul BNR din data semnării contractului.
«Binefacerea» bancară
Oferta Băncii Transilvania seamănă destul de bine cu ce îşi doreau clienţii Volksbank de câţiva ani. Volksbank este recunoscută ca fiind banca cu cele mai multe procese cu clienţii, deşi nu are foarte mulţi în comparaţie cu băncile din topul clasamentului după cota de piaţă. Problemele de imagine şi bilanţ au început pentru austrieci în 2010. Guvernul a emis în vara acelui an o ordonanţă de urgenţă – celebra OUG 50 – prin care îşi propunea să transparentizeze costurile din contractele de credit. Numărul comisioanelor a fost limitat, iar cel de risc, perceput de Volksbank într-un cuantum care ajungea până la o treime din rată, nu se regăsea pe lista scurtă. OUG 50 a fost un fiasco, în cele din urmă, iar banca a schimbat numele comisionului din „de risc” în „de administrare” şi a continuat să-l încaseze. S-a trezit, însă, cu un val de procese, aproximativ 3.000 de litigii, care i-au stricat imaginea şi s-au soldat, în 90% din cazuri, cu eliminarea comisionului din contracte şi restituirea sumelor încasate.
Pentru Volksbank, lucrurile s-au agravat după ce Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a chemat banca în judecată, în 2014, pe fondul unor modificări legislative care fac ca o decizie favorabilă consumatorilor să se aplice la întregul portofoliu de credite grevat de clauze abuzive. O decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pe tema comisionului de risc a pus capăt speranţelor Volksbank că ar putea obţine succes în instanţă. CJUE apreciază că un asemenea comision nu îşi găseşte justificarea contractuală şi că pare abuziv, deşi decizia aparţine instanţelor naţionale. Iar o decizie a Tribunalului Bucureşti, instanţă de fond în litigiul cu ANPC, ar putea veni foarte curând. Pe 29 aprilie este termen, iar pe 4 mai Banca Transilvania va începe să cheme clienţii la negocieri în fostele sedii Volksbank.
ANPC cere, pe lângă eliminarea comisionului de risc, şi restituirea sumelor încasate. Volksbank avea credite acordate în franci elveţieni – creditele problemă din portfoliu – de 2 miliarde de CHF la finele anului 2008. În 2007, anul în care au fost introduse aceste oferte, banca a dat credite de un miliard. În prezent, soldul este de aproximativ un miliard de franci, după ce cea mai mare parte din principal a fost rambursat – fără să fie acordate noi împrumuturi -, iar o parte a fost scoasă din bilanţ după ce debitorii au intrat în default.
Costul ofertei
Un calcul realizat de Capital arată că Volksbank a încasat în jur de 240-270 de milioane de franci din comisionul de risc, la o medie a acestuia de 0,18%. Banca Transilvania a preluat 18.300 de astfel de contracte de credit. Pe lângă aceste sume se mai adaugă şi comisioanele încasate pentru creditele în euro, care reprezintă aproximativ jumătate din sumele avansate mai sus.
Banca Transilvania spune că va diminua soldul împrumuturilor cu contravaloarea acestor comisioane. Spre comparaţie, o decizie nefavorabilă băncii ar putea însemna restituirea într-un cont a acestor sume, banii pe care clienţii i-ar putea folosi cum cred de cuviinţă.
BT a plătit pentru Volksbank 81 de milioane de euro, sumă din care a pus 58 de milioane de euro într-un cont escrow pentru a acoperi „riscuriile care apar în următorul an”, şi a rambursat o linie de credite de 639 de milioane de euro. În schimb, acţionarii Volksbank au pus capital de 470 de milioane de euro în bancă, mare parte din sumă venind din conversia unor împrumuturi subordonate.