Oficialii băncilor calculează deja cum să pună pierderile în cârca viitorilor clienți prin creșterea avansului minim pentru obținerea unui credit ipotecar la 50%. În prezent, avansul nu depășește 20%. Acest scenariu însă este credibil doar în cazul în care băncile vor să pună lacăt pe uşă la activitatea din România. În contextul unei cereri de credite extrem de reduse, cu excepţia programului Prima Casă, care are avansul stabilit prin lege la 5%, şi a unei reputaţii şifonate a băncilor în faţa opiniei publice, este greu de crezut că băncile îşi vor permite luxul de cere avans 50% pentru un credit ipotecar.

Bancherii, în alertă

„Consecințele sunt drastice: pierderi și scumpirea creditării. Parlamentul și-a pierdut credibilitatea în fața sistemului bancar prin felul în care a adoptat această lege“, ne-a declarat Bogdan Preda directorul de comunicare al Consiliului Patronatelor Bancare. Reprezentanții instituțiilor de credit mai spun că legea este mai mult în avantajul celor care au cumpărat imobile înainte de criză, în scop speculativ.
Iar Nicolae Cinteză, șeful Direcției de supraveghere din Banca Națională avertizează că dacă tot mai mulți români vor determina băncile să șteargă parțial datoriile clienților cel puțin o bancă va da faliment. „Vă spun cu certitudine că s-au cumpărat, de către persoane fizice, terenuri, apartamente pe scări de bloc, case de vacanţă, terenuri agricole în scop speculativ. La momentul cumpărării s-a sperat că se va obţine o sumă mai mare, dar căderea pieţei a făcut ca să nu mai poată fi vândute. Întrucât preţul nu asigura rambursarea creditului, acesta a devenit restant, iar anumite prevederi din contract ar face ca debitorul să plătească nu numai cu terenul, ci şi cu alte bunuri pe care le deţine“, declara recent Nicolae Cinteză. Directorul BNR a prezentat o situaţie cu creditele acordate primilor 50 de debitori ipotecari, persoane fizice, în funcţie de valoare, din care cel mai mare este în valoare de 5 milioane de euro. Însă acesta este un caz fericit, pentru că garanţiile acoperă încă valoarea creditului. Sunt, însă, multe credite ipotecare de milioane de euro în portofoliile băncilor, aproape jumătate din cele 50, în cazul cărora garanţiile nu mai acoperă valoarea creditului. Şi atunci, spune directorul BNR, dacă aceste garanţii sunt predate băncilor şi se cere ştergerea datoriilor, băncile ar avea o mare problemă. De altfel Asociația Română a Băncilor, într-un comunicat de presă,  își exprimă îngrijorarea față de modul în care Parlamentul României a nesocotit prevederile legislației naționale și prin adoptarea legii. „Această lege va avea, de asemenea, prin restricționarea accesului la credit, un impact negativ pe orizontală asupra dezvoltatorilor imobiliari (…). De asemenea, induce riscuri sistemice sectorului bancar din România, având impact asupra stabilității financiare a acestuia prin afectarea solvabilității băncilor cu posibile  consecințe asupra deponenților. În plus, această lege generează impact direct asupra bugetului statului prin intermediul programului Prima Casă, care este garantat de FNGCIMM în proportie de 50%“, se menţionează în comunicatul ARB.

Directivă europeană care susține legea

Inițiatorii legii răspund acid bancherilor și îi avertizează că ei sunt cei care nu mai sunt demult credibili în ochii populației. „Las la latitudinea populației dacă ce spun bancherii e adevărat. Ei sunt cei care s-au decredibilizat și sfidează 800 de mii de familii. Pot face lobby și la Papa Francisc. Am înțeles că au trimis scrisoare déjà către președintele Klaus Iohannis în care amenință cu falimente în sistemul bancar“, a declarat pentru Capital parlamentarul Daniel Zamfir, unul dintre inițiatori. Deputatul liberal mai spune că legea adoptată în Parlament nu va avea ca efect un val de abandonări de case, ci reînceperea de negocieri pe baze mult mai echitabile între datornici și creditori.

Avocatul Gheorghe Piperea e de părere că legea se adresează în special celor care se află acum în executare silită, pentru care procedura se suspendă. Chiar și cei care au fost executați silit de bănci pot beneficia de prevederi, dar aceștia trebuie să dea banca în judecată, pentru a fi eliberați de restul datoriilor, respectiv, ceea ce a mai rămas de achitat din credit, după ce a fost valorificată casa executată silit. „Cred că sub 5% din debitori vor apela la această facilitate, deoarece românii sunt legați de casele lor. Legea a fost concepută pentru cei care nu mai pot achita creditele sau se află în proces de executare silită“, spune avocatul, deși prevederile legii nici măcar nu specifică că debitorul ar trebui să se afle în imposibilitate de plată.

 Legea este susținută și de Directiva Europeană 2014/17 care încurajează statele membre să ia măsuri sporite pentru protecția consumatorilor, inclusiv prin darea în plată, respectiv trecerea în proprietarea băncii a imobilelor ipotecate fără costuri suplimentare. Însă directiva vorbește de contracte care se încehie începând cu martie 2016 și nu invocă principiul retroactivității. Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial, apoi va produce efecte după 15 zile.