Deficienţele care au dus la criza financiară din 2007-2009 sunt aproape rezolvate, iar acum eforturile se îndreaptă spre identificarea noilor riscuri şi recâştigarea încrederii autorităţilor de reglementare, a afirmat preşedintele Comitetului de Stabilitate Financiară (FSB), Mark Carney, într-o scrisoare adresată liderilor G20, care se întâlnesc sâmbătă şi duminică în Australia, transmite Reuters.
Comitetul de Stabilitate Financiară (FSB), care coordonează întărirea reglementărilor bancare, a propus ca băncile considerate 'prea mari pentru a da faliment' (too big to fail) să nu poată acorda dividende şi bonusuri dacă nu vor respecta noile reglementări conform cărora costurile legate de colapsul unei bănci sunt suportate de creditori şi nu de plătitorii de taxe.
Mark Carney, preşedintele FSB şi guvernator al Băncii Angliei, a afirmat că noile reglementări vor încheia perioada în care plătitorii de taxe suportă costul salvării băncilor de importanţă sistemică.
'G20 s-a implicat substanţial în ultimii şase ani în corectarea deficienţelor care au dus la criza financiară globală. Aceste deficienţe sunt aproape corectate, dar mai trebuie luate măsuri pentru a construi un sistem pe deplin rezistent', a afirmat Mark Carney.
Acesta anunţa, luni, că 'odată implementate, aceste reglementări vor juca un rol important, permiţând închiderea unei bănci fără a face apel la fonduri publice şi fără a perturba sistemul financiar global'. Şeful FSB a explicat că, din ianuarie 2019, marile bănci vor trebui să deţină un capital tampon, alcătuit din obligaţiuni sau alte instrumente financiare, de cel puţin 16 – 20% din activele lor riscante, cum ar fi împrumuturile.
Sven Giegold, membru al Partidului Verzilor din Parlamentul European, a apreciat că Mark Carney este mult prea optimist, deoarece marile bănci încă sunt 'prea mari pentru a da faliment'. Giegold şi-a exprimat dubiile că autorităţile de reglementare vor permite băncilor de importanţă sistemică să dea faliment în timpul crizei.
Carney a explicat că următoarea activitate a FSB se va concentra pe evaluarea riscurilor cauzate de 'sistemul bancar din umbră' şi a modului în care sunt implementate deciziile autorităţilor de reglementare.
"Opriţi fragmentarea pieţelor financiare!"
FSB acţionează pentru recâştigarea încrederii autorităţilor de reglementare şi pentru determinarea ţărilor să oprească fragmentarea pieţelor financiare prin adoptarea de măsuri unilaterale prin care plătitorii de taxe nu vor mai suporta costul salvării unei instituţii străine de creditare.
Deja FSB a adoptat principiile globale ce vizează bonusurile bancherilor, iar Mark Carney a dat asigurări că se va urmări legătura dintre plata, apetitul de risc şi modul în care este condusă banca.
Comitetul de Stabilitate Financiară a publicat anul trecut şi lista celor 30 de bănci considerate 'prea mari pentru a da faliment' şi care vor trebui să îndeplinească cerinţe de capital mai stricte. FSB a apreciat că reglementările mai stricte pentru aceste bănci, care trebuie să ajungă până în 2019 la un indice de adecvare a capitalului Tier 1 de 9,5%, vor reduce posibilitatea prăbuşirii lor şi vor limita efectele negative în eventualitatea falimentului.
Noua reglementare se va aplica celor 30 de bănci de importanţă sistemică pe plan mondial, deşi, iniţial, trei instituţii din China prezente pe listă vor fi exceptate. Liderii G20 (organism care grupează atât cele mai dezvoltate state ale lumii, cât şi cele mai mari economii emergente) ar urma să sprijine propunerea la summitul care va avea loc în perioada 15-16 noiembrie în Australia.
Preşedintele FSB şi-a exprimat optimismul că noile reglementări vor fi aplicate, deoarece băncile centrale şi guvernele au contribuit la acestea.
Analiştii de la Citi estimează că noile reglementări vor costa băncile europene până la 3% din profiturile lor, în 2016.
Printre cele 30 de instituţii de creditare considerate de importanţă sistemică se află băncile franceze Societe Generale, Credit Agricole, BPCA, BNP Paribas, banca italiană UniCredit, grupul olandez ING Bank, banca spaniolă Santander, băncile elveţiene UBS şi Credit Suisse, băncile britanice HSBC, Royal Bank of Scotland, Lloyds Banking Group, Barclays, băncile americane Goldman Sachs, JP Morgan Chase, Morgan Stanley, Wells Fargo, Bank of America, Citigroup, băncile germane Commerzbank şi Deutsche Bank, precum şi câteva bănci din Japonia şi China.
AGERPRES