Lege Modificările cerute Parlamentului de preşedintele Klaus Iohannis la proiectul de lege privind Darea în plată nu sunt suficiente pentru bancheri. Aceştia vor să reducă subtanţial numărul românilor care ar putea beneficia de facilitatea de a preda cheia imobilului ipotecat, scăpând astfel de credit.
Bancherii vor măsuri clare de siguranţă şi refuză categoric ca legea să se aplice retroactiv şi să fie valabilă pentru toţi românii care au credite ipotecare, inclusiv pentru cei care au dezvoltat ansambluri imobiliare pe persoană fizică. Ba mai mult, predarea imobilului să fie ca ultimă instanţă, după tentative eşuate de restructurare a creditului. „Băncile au insistat cu ceva timp în urmă că dacă e vorba de a construi o legislaţie de acest gen, aceasta să se refere cu adevărat la cei care nu îşi mai pot plăti creditul ipotecar, nu să fie o legislaţie care să satisfacă doar dorinţa celor care vor doar să scape de credit pentru că nu scrie nicăieri, în variantă finală că legea este făcută pentru cei care nu-şi pot plăti creditul“, spune Bogdan Preda, directorul de comunicare al Patronatelor Bancare. El argumentează faptul că pentru a beneficia de o astfel de lege, clienţii unei bănci care solicită un credit ipotecar ar trebui să îndeplinească o serie de condiţii printre care se numără şi faptul că debitorii să nu mai deţină o altă locuinţă, iar înainte de a apela la legea dării în plată să treacă prin procedura de restructurare.
Băncile, speriate de un hazard moral
Bogdan Preda susţine că este de acord cu avizul Băncii Centrale Europene publicat în seara de 18 decembrie 2015, conform căruia, printre altele, astfel de drepturi ar trebui să vizeze împrumutaţii vulnerabile şi să fie însoţite de măsuri de siguranţă eficiente care să prevadă intrarea strategică în imposibilitate de plată şi să evite un impact negativ asupra creditării viitoare. O altă atenţionare a Băncii Centrale Europene a fost că, acordarea de drepturi generale, precum cele prevăzute de articolul 1 alineatul 2 din proiectul de reglementare, care nu sunt exclusiv pentru debitorii care au nevoie de protecţie socială, poate conduce la hazard moral şi poate compromite oferta de creditare în viitor.
Parlamentul spune pas băncilor
Iniţiatorul legii, Daniel Zamfir, şi el un client cu datorii la instituţiile de credit, refuză categoric „sugestiile“ bancherilor, pe care de altfel, le consideră discriminatorii. „Proiectul legii privind darea în plată se referă atât la contractele în curs de derulare cât şi la contractele încheiate după ce legea va intra în vigoare şi se aplică tuturor persoanelor care au un credit cu ipotecă. Nu vom schimba asta, pentru că această lege dă o şansă omului să-şi ia viaţa de la zero“, spune Daniel Zamfir. În opinia sa, legea ar trebui să se aplice tuturor cetăţenilor, pentru că nu contează cât de bogat este cel care a beneficiat de credit sau cât de sărac, ci de gradul de îndatorare pe care îl are fiecare.
Prea multe derogări de la Codul civil
Întrebat ce va fi modificat la legea Dării în plată, Daniel Zamfir spune că, în prezent se preocupă să rezolve neregulile transmise de preşedintele ţării. „Mai există neconcordanţe între articolele legii şi definirea unor termeni şi derogările de la Codul civil“, a spus Zamfir. În curând, a mai spus, el, va avea loc o dezbatere publică la care vor participa şi cadre universitare. Mai mult, el a subliniat faptul că această lege ar fi în favoarea debitorilor, în contextul în care, aceştia dacă nu vor dori să renunţe la locuinţă vor putea negocia cu banca o altă sumă lunară.
Modelul spaniol a creat un precedent
Spania este singurul stat european în care băncile oferă această soluţie clienţilor cărora li se permite să locuiască în continuare în acesta timp de maxim doi ani, plătind băncii o chirie de 3% din valoarea datoriei, din momentul dării în plată.
Această lege a fost adoptată în martie 2012, şi a fost denumită „Codul bunelor practici pentru restructurarea viabilă a creditelor ipotecare aferente locuinţei principale“. Instituţiile de credit spaniole puteau refuza aplicarea legii, aceasta nefiind obligatorie.
Acest cod stabilea darea în plată ca soluţie finală după mai multe încercări de restructurare sau reducere de datorii, care nu au fost în avantajul beneficiarului. Un an mai târziu darea în plată devine obligatorie adresându-se clienţilor care după 12 luni de la restructurarea datoriei, au în continuare dificultăţi în achitarea ratelor la credite. Pentru a beneficia de facilitate, clienţii trebuie să nu mai deţină alte bunuri, să fie şomeri, iar rata lunară să depăşească 60% din alte venituri, precum ajutorul de şomaj, de exemplu. Venitul lunar minim pe familie trebuie să fie de maximum 1.597 de euro.
Cale lungă până la promulgare
Adoptată în Senat în luna octombrie a acestui an şi de Camera Deputaţilor în noiembrie, legea Dării în plată a mai parcurs un drum, fiind transmisă preşedintelui ţării spre promulgare. Însă, el a trimis-o înapoi, în Parlament, în contextul în care, arăta cel mai recent raport transmis, dacă ar promulga proiectul în forma de acum, ar putea să aibă dificultăţi în aplicare şi o practică judiciară neunitară. Darea în plată ar permite închiderea unui credit ipotecar prin predarea imobilului ipotecat către creditor. Măsura este recomandată de Parlamentul European pentru toate statele membre, iar directiva Uniunii Europene privind creditele ipotecare permite instituirea unei asemenea proceduri. Adică, statele membre pot să menţină sau să introducă dispoziţii mai stricte faţă de cele prevăzute în acele domenii despre care nu se precizează clar că fac obiectul unei armonizări maximale. „În cazul în care rămâne datorie de rambursat, în urma procedurii de executare silită, statele membre asigură instituirea de măsuri în vederea facilitării rambursării, cu scopul de a proteja consumatorii“, arată textul directivei.