Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Annika Breidthardt a anunţat că deponenţii nu vor fi loviţi de planul de restructurare a băncilor greceşti în acest an. Ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2016? "Nu este clar cum pot face posibil un bail-in pentru obligaţiuni în timp ce exclud depozitele", zice un analist de la Londra.
Cât de sigure sunt depozitele grecilor? Planul de restructurare a băncilor anunţat de şeful grupului miniştrilor de finanţe ai zonei euro, Jeroen Dijsselbloem, aparent îi pune la adăpost pe deponenţii deja torturaţi de limitele de retragere impuse la începutul acestei veri. Cum mâna lungă a planului de bail-in ajunge chiar până la deţinătorii cu titlu senior a obligaţiunilor emise de băncile greceşti, semnalul este prost pentru grecii îngrijoraţi de banii lor. Analiza amplă a structurii activelor preconizată pentru ultima parte a acestui an nu va merge dincolo de creditorii instituţionali care au cumpărat bonduri corporative ale instituţiilor de credit elene, a anunţat Annika Breidthardt, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. "Deponenţii nu vor fi loviţi în acest an", este declaraţia acesteia care a atras observaţia portalului financiar Zero Hedge. Şi ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2016?, vine întrebarea subsecventă.
Va merge "siguranţa" depozitelor greceşti şi dincolo de anul viitor. Cei mai mulţi dintre greci s-au îndoit de capacitatea de rambursare a băncilor, încă de la declanşarea crizei elene. De la începutul anului 2010, depozitele din sistemul bancar elen s-au înjumătăţit nivelul retragerilor fiind de peste 100 miliarde euro. Acum instituţiile de credit elene sunt mai degrabă entităţi zombie dependente de lichidităţile accesate prin intermediul sistemului băncilor centrale, în special prin asistenţa specială de urgenţă acordată de Banca Centrală Europeană prin intremediul băncii centrale a Greciei. Într-un interviu recent pentru Reason TV, Doug Casey, investitor american cu mare experienţă punea la categoria elementelor insolite însuşi faptul că mai sunt greci care încă ţin bani în băncile elene deşi aceastea sunt virtual falite.
Parţial erect
Planul anunţat de ministrul olandez de finanţe Jeroen Dijsselbloem consfinţeşte falimentul băncilor greceşti faţă de creditori. Cruţându-i pe deponenţi, spune tot el, citat de Bloomberg. Cel puţin până la anul, dacă o ascultăm pe Breidthardt. Este planul privit cu oarecare neîncredere în piaţă. Robert Montague ECM, analist la ECM Asset Management subliniază că investitorii abia acum află că vor fi atinşi inclusiv deţinătorii de bonduri cu poziţie seniorială. Pe de altă parte, este neîncrederea faţă de un proiect de restructurare prea complex în alcătuirea sa. "Nu este clar cum este posibil să incluzi în planul bail-in bondurile, în timp ce excluzi depozitele", spune Olly Burrows, analist la casa de brokeraj londoneză CRT Capital. El a calificat planul lui Dijsselbloem ca fiind parţial un bail-in şi parţial bail-out, ceea ce ar părea a fi de ca şi cum a-i spune "parţial erect".