Noul regulament privind creditarea populaţiei va de­veni activ până la finele anului, cel mai probabil în luna decembrie. Ce va conţine el exact nu se ştie însă sigur, în contextul în care de la publicarea lui spre dezbatere până acum au avut deja loc două runde de întâlniri între autori şi reprezentanţi ai băncilor. "Sunt câteva veşti bune pe care le putem spune, din discuţiile pe care le-am avut cu reprezentanţii Băncii Naţionale a României. Sigur, nu sunt definitive, dar se conturează clar că noul regulament nu afectează creditul pentru locuinţe. Deci, cumpărarea sau construirea şi renovarea de locuinţe se va putea face în continuare în condiţiile existente. Inclusiv programul Prima Casă nu va fi afectat de acest nou regulament",  spune Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Potrivit lui, băncile sunt preocupate să menţină creditarea pentru persoanele fizice la un nivel rezonabil în raport cu condiţiile actuale din piaţă.
Reprezentantul bancherilor, care este şi preşedinte al CEC Bank, nu a dorit să dea detalii cu privire la modificările care ar putea fi aduse actualei forme a actului normativ. Totuşi, dacă se decide ca împrumuturile ipotecare să fie atinse mai puţin, ar trebui ca regulamentul să fie modificat fie prin excluderea explicită a creditelor de locuinţă din anumite prevederi, fie prin "îmblânzirea" cerinţelor de prudenţialitate incluse în actuala formă. 
Cum ar putea fi  "salvat" creditul ipotecar
Posibilitatea ca noul regulament să rămână în actuala formă publicată de BNR şi, în acelaşi timp, să nu lovească substanţial creditele de locuinţă este exclusă. În actuala sa formă, noul regulament BNR nu doar că propune un avans minim de 30% pentru creditele în euro şi de 40% pentru cele în alte valute, dar nu exclude nicăieri creditul de locuinţă din criteriile suplimentare de analiză a riscului. Astfel, băncile ar fi obligate să ia în calcul, la stabilirea solvabilităţii, o depreciere a leului în raport cu euro de 35,5%, o creştere a dobânzii de 0,6% şi o posibilă scădere a veniturilor solicitantului cu 6%. Cumulate, toate aceste măsuri ar afecta substanţial creditarea imobiliară. Potrivit unei analize Capital, suma maximă ce poate fi împrumutată printr-un credit ipotecar standard ar urma să scadă cu cel puţin 35%, nivel absolut semnificativ.
Singura posibilitate care se conturează în acest moment ar fi excluderea explicită a creditelor pentru locuinţe din reglementări, sau a unei părți a normelor noului regulament. De exemplu, impunerile privind avansul minim ar putea rămâne pentru că, oricum, în acest moment băncile percep un avans aproape similar celui impus de noile norme, adică 25%-30%. Totuşi, ar putea fi adăugată o precizare, conform căreia creditele de locuinţă se exclud de la impunerile privind calculul solvabilităţii cu ajutorul unui curs euro/leu depreciat cu 35,5%.
FMI, "aliatul de tradiţie" al băncilor
În negocierile pe care le poartă cu Banca Naţională, bancherii comerciali au un aliat de nădejde. Un aliat tăcut dar, ­exttrem de influent, care este Fondul Monetar Internaţional, principalul cre­ditor extern al României şi cel care a impus multe dintre schimbările prin care România a trecut în ultimii ani.
"Reglementările nu acoperă creditele ipotecare ca urmare a îngrijorărilor privind impactul asupra pieţei. Preţurile activelor imobiliare în România sunt exprimate în euro şi împrumuturile pe termen lung sunt denominate tot în valută (în principal euro), deoarece piaţa aferentă monedei locale nu este lichidă decât pentru maturităţi scurte", se specifică în memorandumul convenit de România cu FMI.
Reamintim că FMI a fost instituţia care a sprijinit băncile şi în lupta lor pentru modificarea celebrei Ordonanţe a Creditelor (OUG nr. 50), actul care, dacă ar fi fost aplicat în forma iniţială, ar fi obligat băncile să reducă semnificativ dobânzile.