Acesta este principalul motiv pentru care nu este reluată creditarea, iar băncile preferă să depună banii disponibili în facilitatea de depozit de la Banca Naţională a României cu o dobândă de 0,5% pe an.

'Apelarea la facilitatea de depozit de 0,5% este io soluţie de ultimă instanţă', a arătat Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.

La rândul său, Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, a precizat că toate băncile 'stau cu ochii pe creşterea creditului'. Potrivit acestuia, însă, întrebarea este în ce măsură se poate găsi o cerere bancabilă pentru aceste credite. Şeful Bancpost a arătat că, de obicei, contra-argumentul în această problemă este că România rămâne în continuare la coada Europei în ceea ce priveşte gradul de intermediere financiară, respectiv raportul credite/PIB. Însă, ceea ce, la nivel macroeconomic, pare a arăta destul loc de creştere a creditării, la nivel microeconomic arată exact pe dos, firmele şi populaţia fiind supraîndatorate, consideră Mihai Bogza.

În context, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, susţine că raportul dintre serviciul datoriei şi venitul disponibil al gospodăriilor din România este al doilea cel mai mare din Europa, după Cipru, pentru că gospodăriile româneşti s-au supra-îndatorat, ele având şi un venit disponibil mult mai mic decât cele ale celor din străinătate. 'La nivelul întreprinderilor, de asemenea, raportul dintre datorie şi capital propriu este de peste 200%, când norma în Europa este de 100%', a explicat Valentin Lazea.

Astfel, băncile care au exces de lichiditate au la dispoziţie mai multe variante: rambursarea anticipată a liniilor de finanţare, reducerea dobânzilor la depozite astfel încât să determini o serie de clienţi să plece, investiţii în titluri de stat sau alte investiţii. Toate aceste măsuri presupun, însă, costuri pentru bănci.

Referitor la retragerea banilor din ţară de către băncile mamă, bancherii prezenţi la evenimentul de joi susţin că nu este vorba de o lipsă de încredere în România, ci de lipsa clienţilor bancabili. 'În România nu asistăm la un proces de retragere voluntară a băncilor din economie, proces determinat de lipsa încrederii. Rambursarea unor linii de finanţare către băncile mamă este determinată, în principal, de faptul că băncile nu au o întrebuinţare lucrativă pentru aceşti bani şi încearcă să evite plata inutilă a unor dobânzi', a explicat Petre Bunescu, director general adjunct al BRD – Groupe Societe Generale.

La rândul său, Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, a precizat că 'nu se poate pune problema unei neîncrederi a băncilor în economia românească, cât timp în România peste 90% din finanţarea existentă provine de la bănci'.

SURSA: Agerpres