Pagubele medii ale băncilor ajung la 60% din valoarea finanţată în cazul creditelor de consum şi a cardurilor de credit la care persoanele fizice nu mai achită ratele.
Creditele luate de populaţie, care au început să înregistreze întârzieri la plata ratelor, le-ar putea aduce băncilor pierderi medii de 35% din valoarea lor dacă vor deveni neperformante. Băncile anticipează cele mai mari pierderi, de aproximativ 60% din valoarea împrumuturilor, în cazul împrumuturilor de consum şi al cardurilor de credit. La polul opus se află creditele garantate, unde instituţiile bancare anticipează o pierdere medie de doar 20%.
Aceste procentaje au fost indicate de primele zece bănci de pe piaţă, în cadrul ultimului sondaj realizat de Banca Naţională a României (BNR). Băncile autohtone raportează pentru prima dată valoarea medie a pierderilor pe care le aşteaptă în cazul creditelor neperformante, iar metodologiile pentru calcularea acestora sunt în curs de dezvoltare.
Băncile se aşteaptă să înregistreze cele mai mici pagube în cazul creditelor cu garanţii (împrumuturile ipotecare şi cele de nevoi personale cu ipotecă). Pentru acestea, îşi vor acoperi o parte din suma datorată de rău-platnici prin executarea silită a imobilelor. Chiar dacă preţurile au scăzut, băncile nu sunt afectate decât parţial de această reducere, deoarece rareori au acordat finanţări care să egaleze suma la care au fost evaluate imobilele puse gaj.
Băncile, mai prudente la creditele noi
Pentru creditele aflate în portofoliile primelor zece bănci în trimestrul II, finanţările acordate reprezentau în medie 87% din valoarea imobilelor puse gaj.În cazul creditelor noi, băncile au fost mai precaute, acordând finanţări care au echivalat cu 76% din valoarea imobilelor ipotecate în favoarea lor.
Pe de altă parte, potenţialele pierderi pe care le pot înregistra băncile sunt indicate şi de provizioanele constituite. În iunie, băncile aveau provizioane de 20 miliarde de lei, sumă aproape dublă faţă de cea înregistată în urmă cu un an.
Băncile nu se mai aşteptau la revenirea cererii de credite nici în trimestrul II. Pe termen scurt, bancherii nu vedeau posibilă o reluare a creditării imobiliare. Cei mai mari finanţatori de pe piaţa locală au avut aşteptări pesimite şi în privinţa creditelor de consum, anticipând că declinul cererii va continua şi în trimestrul III. În al doilea trimestru, a scăzut cererea de carduri de credit, dar şi pentru împrumuturile de nevoi personale garantate cu ipotecă.
Câteva bănci au indicat însă o relaxare uşoară a condiţiilor de creditare. La împrumuturile ipotecare, acestea au redus o parte din costuri, fără a umbla însă şi la dobânzi. Această relaxare a apărut după un an şi jumătate, timp în care băncile au menţinut costurile la fel de ridicate ca şi înainte de criză.
Totodată, câţiva jucători de pe piaţă şi-au îmbunătăţit oferta de credite de consum mărind perioada de rambursare admisă la acestea. „Aceasta este prima măsură de relaxare importantă raportată de instituţiile de credit în ultimii doi ani“, se afirmă în documentul BNR. Mărirea perioadei de plată a creditului permite împrumutarea unei sume mai mari de către potenţialii clienţi, în condiţiile în care veniturile unora dintre ei s-au diminuat comparativ cu anii anteriori.
26% din valoarea creditelor care au devenit restante în trim. II ar pierde băncile dacă acestea nu vor fi rambursate de contractanţi – firme şi populaţie
60% din valoarea creditelor de consum neperfomante este pierderea estimată de bănci, potrivit unui sondaj realizat de BNR
