Două miliarde de euro reprezintă creditele neperformante ale persoanelor fizice, iar cinci miliarde de euro este valoarea nominală a activelor aflate în procedură de insolvenţă şi care nu pot fi vândute, a declarat, pentru Agerpres, Gheorghe Piperea, avocat şi profesor universitar la Facultatea de Drept din Bucureşti.
"Nu ştiu cum stau băncile cu creditele neperformante, se vorbeşte de 2 miliarde de euro credite neperformante numai la persoanele fizice, la persoanele juridice nu ştiu, dar vă pot spune ce este în insolvenţă, ce stocuri sunt în insolvenţă la momentul de faţă. Sunt stocuri de active care, la valoare nominală şi nu de piaţă, depăşesc 5 miliarde de euro. Ele nu se pot vinde deocamdată din cauza unor restricţii impuse băncilor de către BNR, dar şi pentru că nu există lichidităţi acolo unde ar putea exista interesul de a cumpăra nişte active’, a spus Gheorghe Piperea.
Acesta a precizat că "BNR are o serie de reglementări referitoare la acoperirea riscului, la limitele de solvabilitate, care restricţionează într-o oarecare măsură posibilitatea de negociere a băncilor cu privire la preţuri".
Referindu-se la unele practici de valorificare a activelor, profesorul universitar Gheorghe Piperea a spus că unele bănci "acceptă activul ipotecat în contul creanţei, fie direct fie printr-un SPV propriu, iar apoi îl păstrează o vreme".
"Pe termen mediu şi lung, păstrarea activelor de către bănci poate fi o decizie greşită: activele trebuie puse la lucru şi chiar dacă se vând la un sfert din valoarea evaluată în 2007, totuşi, ele reintră în circuitul economic", a adăugat Gheorghe Piperea.
După părerea sa "de nespecialist, mai degrabă de avocat şi nu de economist sau bancher, piaţa nu se deblochează din cauza adoptării de către bănci a acestei strategii. Din câte am înţeles, este o strategie adoptată în urma restricţiilor impuse de Basell II".
"Din punctul de vedere al managementului pot să o accept, dar din perspectiva economiei româneşti, strategia se va dovedi greşită. Ar trebui să se renunţe la ea cât mai repede", a subliniat Piperea.
Gianina Lazanu, directorul Direcţiei Recuperare Mari Creanţe din BRD-Groupe Societe Generale, a explicat că "restricţiile Băncii Naţionale, legate de executarea silită, sunt în acelaşi timp legate de normele de provizionare. Practic, BNR solicită constituirea unor provizioane de risc pentru creditele restante acoperite cu garanţii. În acelaşi timp, pentru diminuarea acestor provizioane, este necesară valorificarea activelor aduse în garanţie, fie prin procedură amiabilă, fie prin executare silită, insolvenţă sau lichidare".
Gianina Lazanu este de părere că nu reglementările BNR blochează piaţa. ‘Piaţa este blocată pentru că nu există cerere. Băncile au scos la vânzare aceste active, însă nu a existat şi cerere pentru a le putea vinde. S-a întâmplat, în executare silită, să facem 10 sau chiar 20 de licitaţii fără să se prezinte nimeni. În procedurile de insolvenţă, aşa cum a spus profesorul Piperea, s-a ajuns la 30 de licitaţii, a scăzut preţul şi, totuşi, nu a existat nicio ofertă’, a afirmat oficialul BRD, adăugând că "anul acesta, piaţa a început să se dezgheţe, apărând un interes crescut al investitorilor, în comparaţie cu situaţia din 2010".
"Probabil, până la sfârşitul acestui an, vor apărea tranzacţii importante", a mai spus Gianina Lazanu.
Vânzare forţată poate fi executare silită, vânzări în procedură de insolvenţă, lichidare voluntară sau administrativă, dar şi lichidare de stoc, iar definitoriu pentru o vânzare forţată este "lipsa acordului debitorului, adică a proprietarului activului respectiv".