Pierderile înregistrate de Citigroup şi Royal Bank of Scotland au tras un semnal de alarmă privind eficienţa ajutoarelor de stat pentru bănci, care urmează să fie regândite.Una dintre priorităţile noului guvern american condus de Barack Obama este regândirea pachetului de măsuri pentru sistemul financiar. „Nu ne vom mai baza pe nevoile băncilor, ci pe nevoia de credit a economiei”, a declarat săptămâna trecută Lawrence Summers, principalul consilier ec
Pierderile înregistrate de Citigroup şi Royal Bank of Scotland au tras un semnal de alarmă privind eficienţa ajutoarelor de stat pentru bănci, care urmează să fie regândite.
Una dintre priorităţile noului guvern american condus de Barack Obama este regândirea pachetului de măsuri pentru sistemul financiar. „Nu ne vom mai baza pe nevoile băncilor, ci pe nevoia de credit a economiei”, a declarat săptămâna trecută Lawrence Summers, principalul consilier economic al lui Obama, la o emisiune TV.
Declaraţia a venit la scurt timp după ce un studiu în rândul directorilor celor mai mari 100 de bănci din SUA, citat pe blogurile New York Times, a arătat că 85% dintre respondenţi estimează că politicile de creditare vor deveni şi mai restrictive, iar 15% dintre cei care vor să apeleze la sprijin guvernamental doresc să utilizeze banii pentru achiziţii. Deocamdată, nu au fost anunţate oficial măsurile noi, prin care va fi modificat programul de ajutoare de stat de 700 de miliarde de dolari TARP, lansat în timpul administraţiei Bush.
Din octombrie 2008 şi până pe 15 ianuarie, au fost pompate în băncile americane aproape 200 de miliarde de dolari, aproape cât întreg PIB-ul României. Cei mai mari beneficiari au fost Citigroup, JP Morgan, Wells Fargo şi Bank of America cu câte 25 de miliarde de dolari, Goldman Sachs şi Morgan Stanley – cu câte zece miliarde de dolari.
Sprijinul financiar nu şi-a făcut până acum efectul, Citigroup înregistrând o pierdere de 8,29 miliarde de dolari pentru ultimul trimestru al lui 2008. Grupul financiar a anunţat că vrea să-şi separe activităţile – într-o primă fază, doar la nivel operaţional – activităţile mai riscante urmând să fie mutate sub umbrela Citi Holdings.
Pe lângă pierderile înregistrate în continuare de băncile care au primit ajutoare, un alt punct slab al programului este alocarea fondurilor pe criterii politice. Wall Street Journal a dezvăluit, săptămâna trecută, că o bancă mică din Boston, OneUnited, a primit 12 milioane de dolari de la stat, deşi fusese anchetată de autorităţi pentru practici defectuoase de creditare şi abuzuri în remunerarea conducerii.
Programul TARP se adresează, teoretic, doar instituţiilor financiare „sănătoase”, însă, în cazul acestei bănci, jurnaliştii de la Wall Steet Journal susţin că intervenţiile lui Barney Frank, şeful Comisiei pentru Servicii Financiare din Camera Reprezentanţilor, au fost decisive. Probleme au apărut şi în Anglia, primul de pe lista statelor europene care au dat ajutoare pentru bănci: Royal Bank of Scotland a anunţat pierderi record de 28 de miliarde de lire sterline, după ce a beneficiat de o injecţie de capital de 20 de miliarde de lire.
Chiar în perioada în care se dovedeşte că banii investiţi de stat în bănci nu au avut efectele scontate, zece instituţii europene fac lobby pe lângă UE şi Banca Centrală Europeană pentru a primi sprijin din fonduri publice şi pentru activităţile din afara UE.
Ajutoare în Europa
• AUSTRIA Guvernul a pus la bătaie 100 de miliarde de euro sub formă de garanţii de stat, împrumuturi sau chiar participaţii la capital. Erste a beneficiat de o injecţie de capital de 2,7 miliarde de euro, urmând să lanseze şi obligaţiuni garantate de stat.
• GRECIA Are un program guvernamental de 28 de miliarde de euro pentru sprijinirea băncilor. Au apelat la sprijin EFG Eurobank, Alpha Bank.
• OLANDA A aprobat în octombrie 2008 o schemă de garanţii de stat ce pot ajunge la 200 de miliarde de euro. Anterior, a naţionalizat Fortis şi a sprijint ING Group cu 10 miliarde de euro.
• GERMANIA A creat încă de anul trecut un fond de salvare (SoFFin), care poate acorda garanţii în valoare de 400 de miliarde de euro, la care se adaugă 70 de miliarde de euro pentru achiziţionarea de acţiuni.
PRĂBUŞIRE
Preţul unei acţiuni Citigroup la New York Stock Exchange a scăzut în ultimul an de la un maxim de 29,01 dolari, în februarie 2008, la 3,20 dolari, pe 23 ianuarie.
