Expunerea pe care o au subsidiarele primelor şase bănci din Austria pe piaţa din România se ridică la circa 55 mld. euro, iar expunerea directă a băncilor-mamă este de circa 70 mld. euro.

„Rata creditelor neperformante (Non-Performing Loans – NPL) a subsidiarelor este ridicată, în special în ţările Comunităţii Statelor Independente (CSI), fără Rusia, unde peste un sfert din credite sunt neperformante, şi în Sud-Estul Europei, unde rata creditelor neperformante este de peste 15%. Portofoliile de credite din Rusia şi Europa Centrală au performanţe mai bune. Se estimează că ratele NPL vor atinge un vârf la mijlocul lui 2011, de vreme ce perspectiva de creştere este în general pozitivă în Centrul şi Sud-Estul Europei; totuşi, buzunare de slăbiciune macroeconomică rămân, în special în Croaţia şi România. Mai mult, unele bănci vor trebui să îşi crească provizioanele chiar dacă rata de creştere a creditelor neperformante încetineşte“, se precizează în raport.

Printre pieţele pe care băncile Austriece au o expunere consistentă se mai numără şi Ungaria, Rusia, Ucraina şi Bulgaria.

Trei bănci româneşti sunt deţinute de austrieci, BCR (Erste Bank), Raiffeisen Bank România (Raiffeisen Zentralbank) şi Volksbank România (Volksbank International). La acestea se adaugă grupul financiar Immofinanz care deţine în România 49 de proprietăţi imobiliare, din care doar 16 sunt generatoare de venit, evaluate la circa 615 mil. euro. Ponderea portofoliului local în totalul activelor companiei este de 9,6%, adică cea mai mare expunere în afara ţării de origine.

Potrivit FMI, cel mai important factor de risc pentru Austria este reprezentat în prezent de turbulenţele din zona euro şi de posibilitatea ca acestea să se extindă şi să afecteze şi state din Europa centrală, de est şi sud-est. Şi activitatea sectorului bancar extern ar putea reprezenta o ameninţare pentru bugetul public austriac. Băncile austriece, având în vedere activitatea pe care o desfăşoară în Europa centrală şi de sud-est, trebuie să perceapă costuri de credit ridicate, recomandă FMI. În plus, Austria trebuie să ofere stimulente angajaţilor în vârstă, pentru ca aceştia să poată intra mai târziu la pensie, şi trebuie să eficientizeze cheltuielile din sectorul de sănătate.

Din acest motiv, FMI îndeamnă guvernul austriac să facă economii bugetare anuale începând cu 2012, economii care să totalizeze cel puţin o jumătate de procent din performanţa economică a ţării pentru a reduce la zero noile datorii.

Vedeţi aici varianta integrală a raportului FMI