Directorul general al Băncii Transilvania, Omer Tetik, estimează o creştere a numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, temporar, în perioada următoare, menţionând că banca va veni cu „propuneri proactive” dacă dobânzile vor rămâne ridicate şi se va vedea o schimbare semnificativă a politicii monetare cu o creştere a dobânzilor în continuare.

Conform unui comunicat al Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), creşterea accentuată a preţurilor, războiul de lângă România şi majorarea dobânzilor reprezintă motive de îngrijorare pentru consumatorii români de servicii şi produse financiare.

Numărul clienților cu dificultăți de plată va crește

Astfel, reprezentanţii sistemului bancar transmit consumatorilor, prin intermediul CSALB, că se încearcă găsirea de soluţii pentru problemele întâmpinate în relaţie cu băncile şi că sistemul bancar este pregătit pentru posibile situaţii neprevăzute.

Totodată, oamenii sunt sfătuiţi să anunţe banca din timp atunci când întâmpină dificultăţi.

„Estimăm că va fi o creştere a numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, temporar cel puţin, în perioada următoare. Dar, pe de altă parte, în ultimii ani am văzut şi o creştere destul de rapidă a veniturilor în România. Aşa că, o parte din impact va fi probabil absorbit de această creştere a veniturilor. Am văzut că în România – şi mă bucur să văd asta – economisirile au crescut. Clienţii noştri persoane fizice şi juridice au creat un buffer, o rezervă pentru perioada aceasta. Dacă dobânzile vor rămâne sus şi o să vedem o schimbare semnificativă a politicii monetare cu o creştere a dobânzilor în continuare, vom veni cu propuneri proactive ca să depăşim împreună cu clienţii perioada dificilă”, a afirmat Omer Tetik, CEO Banca Transilvania.

La rândul său, Bogdan Neacşu, Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) a subliniat că băncile au toate serviciile pregătite, iar în acest moment nu a fost modificat apetitul pentru risc.

„Vorbesc în numele tuturor băncilor şi vă asigurăm că avem toate serviciile pregătite, iar în acest moment nu ne-am modificat apetitul pentru risc. Într-adevăr, suntem precauţi pe partea de finanţare, dar ne-am luat toate măsurile necesare pentru a face faţă acestei perioade. Vedem foarte bine că am făcut faţă şi retragerilor de cash, deşi s-a văzut ulterior că panica aceasta nu este justificată’, a menţionat Bogdan Neacşu.

Panica i-a determinat pe unii români să scoată banii de la bancă

Totodată, el a adăugat că păstrarea banilor în conturi curente în bănci este cea mai sigură alegere.

„Vechea poveste cu banii la saltea nu a făcut decât să atragă din ce în ce mai multe probleme. Consumatorii trebuie să ştie că este mult mai multă nesiguranţă să ai la tine sume mari de bani decât să păstrezi banii în bancă, mai ales când există legi speciale care garantează depozitele. Şi în perioada pandemiei, şi acum, sistemul bancar din România demonstrează că este mereu ‘upper running’. Mereu disponibil să se adapteze şi să facă faţă unor situaţii total neprevăzute care vin fără un manual precis”, a adăugat Bogdan Neacşu.

Totodată, Flavia Popa, secretar general BRD a spus că „oamenii s-au speriat în perioada aceasta şi au început să scoată banii de la bancă”, însă au văzut că sunt bani şi nu era niciun fel de risc şi, atunci, „lucrurile s-au oprit”.

„Doar panica noastră, uneori, poate să conducă la dezastrul de care ne temem. Sistemul bancar românesc este foarte solid. Are o lichiditate excelentă. Chiar are toate resursele să facă faţă unor scenarii negândite. Rolul nostru în bancă este să ne asigurăm că atunci când celălalt ne dă încrederea, trebuie să i-o întoarcem neclintită. Dacă aţi şti câte stress-teste facem, ce scenarii de criză Ducem lucrurile în extrem, iar acolo încă avem un buffer ca să ne putem mişca. Până la urmă bancherii cu ce se ocupă? Să analizeze riscurile cât se poate de bine şi să găsească soluţii”, a spus Flavia Popa.

Ce arată datele CSALB?

Potrivit datelor CSALB, în primele trei luni ale acestui an, 133 consumatori au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală acceptată de ambele părţi) şi 112 au ajuns la o înţelegere amiabilă direct cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se observă o creştere a numărului de cazuri soluţionate prin hotărâri (negocieri intermediate de conciliatorii Centrului şi finalizate cu succes).

Astfel, de la 82 de hotărâri existente la finalul primului trimestru din 2021, s-a ajuns la 133 hotărâri în primele trei luni ale anului 2022, în creştere cu 62%.

„În acelaşi timp, T1 2022 este al doilea trimestru din punct de vedere al numărului de dosare formate (n.n. cereri acceptate de bănci spre negociere), din întreaga perioadă de activitate a Centrului”, se mai precizează în comunicat.

Totodată, în primele trei luni ale anului, 112 cereri au fost soluţionate amiabil de către comercianţi, după sesizarea CSALB (comercianţii au negociat direct cu consumatorii): 24 cereri soluţionate amiabil în relaţia cu băncile şi 88 cereri soluţionate amiabil de către IFN-uri. Numărul de soluţionări amiabile a crescut în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut cu peste 200%.