Băncile centrale reacționează la situația globală complexă
Piețele sunt agitate, fiecare știre referitoare la subiectele de mai sus determinând mișcări care se încadrează cu greu în anumite tipare. Fiecare majorare a ratei dobânzii de către băncile centrale este evaluată de către investitori, care încearcă să anticipeze dacă aceasta va frâna sau nu creșterea economică.
Cea mai recentă solicitare a Moscovei ca statele „neprietenoase” să plătească gazul rusesc în ruble s-a lovit de un refuz ferm. Acest lucru are potențialul de a crea un embargo de facto pentru gazul rusesc în Europa. Unele țări europene încep să se pregătească pentru acest eveniment. Guvernul olandez a lansat o campanie prin care îi îndeamnă pe oameni să folosească mai puțin încălzirea centrală și să facă dușuri mai scurte pentru a economisi energie și pentru a reduce dependența țării de importurile de combustibil rusesc. Premierul italian Mario Draghi a menționat, într-un interviu pentru Corriere della Sera, că Europa poate reduce importurile de gaz rusesc mai repede decât se estima anterior, deoarece există gaz în depozite și „vom obține gaz de la alți furnizori”. În Germania, ministrul de finanțe, Christian Lindner, a declarat că „dependența de importurile de energie din Rusia trebuie redusă rapid și permanent. O contribuție importantă în acest sens o au terminalele plutitoare de Gaz Natural Lichefiat, pentru care ar trebui să deblocăm acum fondurile”.
În România, dobânda de referință este deja 3%, încă mai mică decât în Cehia unde este de 5%, Polonia – 4,5% și Ungaria – 4,4%. La polul opus, Bulgaria și Slovacia au încă dobânda cheie la 0%.
În Asia, mai multe bănci centrale au luat măsuri antiinflaționiste, înăsprind politicile monetare, iar unele au crescut ratele dobânzilor. Banca Coreei a majorat rata dobânzii pentru prima dată în ultimele trei luni cu 25 de puncte de bază, până la 1,5%, în încercarea de a reduce inflația care a crescut la 4,1%, dublu față de ținta de 2% stabilită de bancă. Noua Zeelandă a majorat dobânzile pentru a patra ședință consecutivă, cu un surprinzător 50 de puncte de bază, până la 1,5%.
Șomajul a urcat în China
Pe de altă parte, în China, îngrijorările legate de decelerarea creșterii sunt declanșate nu doar de riscurile induse de conflictul ucrainean, ci și de blocajele generate de pandemia de Covid precum și de și o piață imobiliară care dă semne de slăbiciune. Cele mai recente date privind PIB-ul au fost pozitive, cu o expansiune de 4,8% în primul trimestru al anului, dar șomajul a urcat, iar veniturile din comerțul cu amănuntul au scăzut cu 3,5% pentru prima dată din 2020. Deși menține în continuare rata dobânzii la 3,7%, pentru a crește lichiditatea pe piață, Banca Populară a Chinei ar urma să reducă valoarea depozitelor pe care băncile trebuie să le dețină ca rezerve obligatorii. Este pentru prima dată în acest an, eliberând în piață aproximativ 530 de miliarde de yuani (83,25 miliarde de dolari) în lichidități pe termen lung pentru a preveni o încetinire bruscă a creșterii economice.
Situația globală complexă, teama de o posibilă încetinire economică, creșterea ratelor dobânzilor, situația politică, politicile monetare, veniturile corporative și problemele legate de lanțurile de aprovizionare au făcut ca ultimul sondaj al Asociației Americane a Investitorilor Individuali legat de sentimentul investitorilor să arate cel mai scăzut optimism din ultimii 30 de ani. Așteptările că prețurile acțiunilor vor crește în următoarele șase luni au scăzut la 15,8%. Aceasta este una din cele mai scăzute 10 valori din istoria sondajului, care a început în 1987. Diferența bull-bear, de -32,6%, este și ea o cifră neobișnuit de coborâtă. Dar, din punct de vedere statistic, indicele S&P 500 a realizat randamente peste medie și peste mediană în perioadele de șase și 12 luni care au urmat unor valori neobișnuit de scăzute pentru sentimentul legat de creștere și pentru diferența dintre cei care văd creștere și cei care văd scădere.
Investitorii români însă sunt mai optimiști în ceea ce privește perspectivele de creștere a indicelui S&P 500 în următoarele 12 luni, 37% considerând că acesta va crește, o majorare de 3% față de decembrie 2021, a arătat sondajul eToro Retail Investor Beat.
