Băncile cer reguli mai puţin dure pentru restanţieri

BNR ar putea decide, săptămâna aceasta, dacă modifică modul de constituire a provizioanelor pentru creditele bancare. Măsura ar putea creşte lichiditatea şi ar îmbunătăţi indicatorii de risc ai băncilor. Bancherii, reuniţi în Asoci­aţia Română a Băncilor (ARB), au solicitat BNR schimbarea regulamentului privind provizioanele, prelungirea perioadei de executare silită şi neincluderea liniilor de credit de la instituţiile financiare internaţionale în rezervele minime o

BNR ar putea decide, săptămâna aceasta, dacă modifică modul de constituire a provizioanelor pentru creditele bancare. Măsura ar putea creşte lichiditatea şi ar îmbunătăţi indicatorii de risc ai băncilor.

Bancherii, reuniţi în Asoci­aţia Română a Băncilor (ARB), au solicitat BNR schimbarea regulamentului privind provizioanele, prelungirea perioadei de executare silită şi neincluderea liniilor de credit de la instituţiile financiare internaţionale în rezervele minime obligatorii (RMO) constituite de bănci la banca centrală. ARB a propus băncii centra­le să încurajeze reeşalonările şi rescadenţările de credite, proceduri pe care băncile comerciale au început deja să le implementeze. Adevăratele pachete de servicii care să conducă la salvarea unui debitor de la executarea silită, deşi sunt pregătite de bănci, nu au fost încă implementate, aşteptând modificări ale re­gulamentului.

Totodată, ARB a propus ca o parte din garanţiile la credite să fie luate în considerare atunci când se depăşeşte întârzierea la plată de 90 de zile. În prezent, la realizarea provizioanelor, se ia în considerare tot creditul, indiferent dacă este sau nu garantat.

Un respiro de două luni

Referitor la executarea silită, bancherii spun că ar trebui găsită o soluţie de majorare a perioadei, de la 90 de zile, la 120 sau 150 de zile. Mai ales că, în practică, băncile anunţă clientul rău-platnic că va începe procedurile de executare silită abia după ce au trecut 80 de zile de la prima întârziere la plată. În mod normal, persoana în cauză ar trebui să aibă la dispoziţie măcar 30 de zile pentru a începe să plătească restanţele. După 90 de zile însă, băncile sunt obligate să catalogheze creditul respectiv în categoria pierde­re şi să-l provizioneze 100%, chiar dacă este vorba de un credit garantat cu ipotecă sau dacă persoana a început deja să plătească din penalizările de întârziere, de exemplu. În tot acest timp însă, CE se gândeşte să înăsprească reglementările din domeniul bancar referitoare la provizioanele de risc, chiar dacă reglementările referitoare la necesarul de capital au fost deja modificate.

În săptămâna în curs, bancherii vor avea o întâlnire pe această temă cu prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Deşi îşi doresc revizuirea sistemului de provizionare, bancherii nu se aşteaptă la miniuni din partea BNR. Mizează mai mult pe ideea că banca centrală va permite instituţiilor de credit utilizarea unei părţi din garanţiile aferente creditelor la constituirea provizioanelor.

Ce avantaj ar avea băncile din prelungirea perioadei de constituire a provizioanelor aferente creditelor tre­­­­­­cute în categoria pierdere? În pri­mul rând, explică Petre Bunescu, director general adjunct BRD, băncile ar amâna povara financiară a constituirii provizioanelor cu cel puţin două luni. Preşedintele ARB, Radu Graţian Gheţea, arată că o majorare a provizioanelor în această perioadă, în care numărul restanţierilor la bănci a crescut, va lăsa şi mai puţini bani pentru împrumuturi. Ponderea creditelor clasificate ca „îndoielnic“ şi „pierdere“ în totalul creditelor acordate de bănci, inclusiv dobânzi, a crescut la 5,8%, conform datelor BNR de la sfârşitul lunii noiembrie. „Practic, avem de ales între a rămâne solizi financiar prin acest sistem de provizionare, sau a pierde prin acelaşi sistem de provizionare“, spune Gheţea. În plus, prelungirea perioadei ar acorda băncilor posibilitatea de a construi scheme de reeşalonare a creditelor (cu perioade de graţie), care ar veni în ajutorul clienţilor cu probleme temporare în achitarea ratelor.

Cel de-al doilea mare câştig al băncilor ar fi faptul că provizioanele mai mici şi raportate mai târziu le-ar ajuta la îmbunătăţirea indicatorilor de adec­vare a capitalurilor, pe baza contabilităţii româneşti (în stabilirea indicatorilor de lichiditate, solvabilitate şi a ratingurilor acordate băncilor, BNR foloseşte RAS, standardele de contabi­litate româneşti, şi nu IFRS, standardele internaţionale de contabilitate).

Al treilea efect, indirect de aceas­tă dată, este cel fiscal. Provizioanele sunt constituite din profitul băncilor înainte de impozitare. Bancherii spun că impozitele şi taxele către stat nu se diminuează, Gheţea susţinând chiar că acestea vor creşte prin modificarea sistemului de provizionare.

«Foarte multe companii sau persoane fizice pot avea dificultăţi temporare de rambursare, de aceea am cerut revizuirea reglementării provizioanelor.»
Petre Bunescu, director general adjunct BRD Société Générale

«Odată cu creşterea gradului de neram­­bursare a împrumuturilor, cresc şi provizioanele şi, implicit, scade capacitatea de creditare a băncilor.»
Radu Graţian Gheţea, preşedinte CEC Bank