Indicatorul de solvabilitate a bancilor sau de adecvare a capitalului, ca si indicatorul de lichiditate sunt notiuni mai putin cunoscute publicului larg, dar care incep sa fie vehiculate in presa. Pana nu de mult, aceste cifre, cu caracter confidential, erau baza de date pentru stabilirea contributiei anuale a bancilor la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Dupa intrarea Bancorex in incapacitate de plata, dupa declararea falimentului Bancii Albina si inceputul crizei la Bankcoop, Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, si-a exprimat public intentia de a emite obligativitatea publicarii, de catre bancile comerciale, a indicatorilor care sa confere clientilor o imagine asupra bonitatii societatilor bancare. La nivelul Asociatiei Romane a Bancilor inca se mai discuta oportunitatea publicarii acestor indicatori. Sunt banci care isi exprima reticenta fata de anuntarea indicatorilor de teama ca acestia sa nu fie gresit interpretati.
Banca Nationala insa nu renunta la aceasta initiativa. „In BNR se analizeaza modalitatea de perfectionare a modelului”, potrivit declaratiei directorului BNR, Adrian Vasilescu, adica „ce indicatori sa se publice, cum sa apara ei prezentati si de cand sa intre in vigoare obligativitatea publicarii”. Totusi, o serie de banci comerciale deja au spart gheata, dand publicitatii cifre care reflecta puterea lor de a face fata in orice moment obligatiilor de plata (indicatorul de lichiditate) sau capacitatea de a suporta pierderile la creditele acordate si nerambursate la termen de clienti (indicatorul de solvabilitate). Banc Post a anuntat un indicator al solvabilitatii de 46,5%, valabil la 30 iunie anul curent, si 43,6%, indicatorul de lichiditate. Banca Transilvania a dat publicitatii procentele: 32,21%, reprezentand indicatorul de solvabilitate si 38%, cel de lichiditate. Ultimele date furnizate de Banca Comerciala „Ion Tiriac” anuntau o rata a solvabilitatii de 12% si de peste 50%, indicatorul de lichiditate, iar Banca Comerciala Romana, inaintea ultimei majorari a capitalului social, de la de la 840 miliarde lei la 2.500 miliarde lei, avea o rata a solvabilitatii de 25% si un indicator al lichiditatii de peste 20%. Banca Romana de Dezvoltare are o solvabilitate de 28,66%.
Titlurile de stat dau bine in indicatorii bancari
Indicatorul de lichiditate, aferent activitatii imediate, arata in ce masura bancile pot satisface cererile de retragere a sumelor depuse de catre clienti sau, altfel spus, cat din obligatiile bancilor pot fi acoperite prin transformarea rapida a activelor lor in lichiditati. Bancherii spun ca o pondere de 25% – 30% este suficienta pentru a raspunde solicitarilor clientilor si a impiedica fenomenul cu care sistemul bancar din Romania deja s-a confruntat, acela de diminuare a increderii publicului in instrumentele bancare de economisire. Daca volumul activelor lichide este insuficient, bancile apeleaza la imprumuturi, fie intre ele, fie de la autoritatea monetara. Fenomen cu implicatii asupra nivelului dobanzilor in sistem. Un caz iarasi semnalat in perioadele de criza, generat indeosebi de Bancorex, cand imprumuturile zilnice atingeau mii de miliarde lei.
Indicatorul de solvabilitate, cunoscut si sub denumirea de indicator de adecvare a capitalului, arata cat de sigura poate sa fie o banca, in cazul in care se confrunta cu clienti care nu-si pot rambursa creditele la termenul scadent. Se calculeaza ca raport intre nivelul capitalului propriu si activele bancii, ponderate cu gradul de risc. Pentru a evita intrarea in incapacitate de plata, bancile trebuie sa se conformeze unor limite prestabilite si impuse de Banca Nationala, ca autoritate de supraveghere monetara. Bancii Nationale, la randul ei, ii revine obligatia de a controla respectarea incadrarii in limitele stabilite.
Scopul introducerii unui prag minim, de 8%, conform Conventiei de la Basel, incheiata sub patronajul Bancii Reglementelor Internationale (BRI) in 1988 si aplicabila din 1 ianuarie 1993, vizeaza, in ultima instanta, limitarea expunerii totale de credit a unei banci. De ce se conformeaza sistemul bancar romanesc la cerintele Comitetului de la Basel (Elvetia)? BRI este considerata o banca a bancilor centrale la care Romania, prin Banca Nationala, a devenit membra din 1930, anul fondarii Bancii Reglementelor Internationale, si priveste cooperarea bancara si acordurile ce statueaza regulile in tranzactiile financiare internationale. Efectueaza operatii bancare indeosebi pentru conturile bancilor centrale: constituiri de depozite, acordarea de credite, cumparari sau vanzari de aur sau valute. Romania este membra a BRI, prin Banca Nationala, inca din 1930. Norma nr. 8 a BNR privind limitarea riscului de credit al bancilor admite si o limita minima, de 12%, in cazul in care calculul indicatorului rezulta din raportul: fonduri proprii/expunere neta.
Din exemplele enumerate mai sus, se vede limpede ca indicatorii prezentati de banci sunt superiori celor stabiliti de Conventia de la Basel. Aceasta situatie este explicabila. Pe de o parte, dificultatile la plata obligatiilor, prin care au trecut cateva banci in prima parte a anului, au impus prudenta maxima in sistemul bancar. Teama de a nu pierde increderea depunatorilor care ofera bancilor cele mai ieftine resurse le-a determinat sa-si orienteze plasamentele catre investitii cu risc scazut, titlurile de stat fiind una dintre ele. Pot conferi lichiditate la scadenta imprumutului acordat statului sau mai devreme, prin valorificarea lor pe piata monetara interbancara. Pe de alta parte, foamea de bani a statului a conferit bancilor posibilitatea obtinerii celor mai bune castiguri, de pe urma creditarii Ministerului Finantelor. Iar pe masura ce economia prezenta, pentru banci, un risc din ce in ce mai ridicat, volumul creditelor acordate se diminua, in raport cu inflatia.
Primii curajosi
ataca piata
Socurile care au marcat sistemul bancar in a doua jumatate a primului trimestru din acest an au condus la o comprimare, in termeni reali, cu 4,6%, a creditelor in lei. In plus, in absenta unui proces investitional sanatos (bazat pe strategii autorizate), oportunitati pentru plasarea banilor in economie nu prea existau, fara acceptarea din start a unui risc ridicat. Asa se face ca aproape 85% din creditele acordate de sistemul bancar sunt orientate catre productie.
In aceste conditii, acceptarea normelor de transparenta a sistemului bancar fata de public vine intr-un moment prielnic. Activele ajustate cu un grad de risc mic ofera o imagine buna prin indicatorii rezultati. Primii curajosi, printre cei ce admit sa-si faca publice datele, pot fi si primii beneficiari ai disponibilitatilor banesti din economie.