Declansarea procedurii falimentului la Bankcoop a fost o veste buna pentru persoanele fizice care aveau depozite la aceasta banca; dupa aproape un an de asteptare, ei aveau certitudinea ca vor primi cel putin o parte din banii depusi, maximum 54,76 milioane lei, cat este plafonul despagubirii acordate de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB). Pentru depunatorii la celelalte banci comerciale vestea nu este la fel de buna, ba dimpotriva. Cu mai putin de doua saptamani in urm
Declansarea procedurii falimentului la Bankcoop a fost o veste buna pentru persoanele fizice care aveau depozite la aceasta banca; dupa aproape un an de asteptare, ei aveau certitudinea ca vor primi cel putin o parte din banii depusi, maximum 54,76 milioane lei, cat este plafonul despagubirii acordate de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB).
Pentru depunatorii la celelalte banci comerciale vestea nu este la fel de buna, ba dimpotriva.
Cu mai putin de doua saptamani in urma, administratorii FGDSB au facut o constatare socanta: toti banii Fondului nu ajung pentru despagubirea nici a unei cincimi din deponentii la Bankcoop. Creditul de 2.000 de miliarde lei, pe care Banca Nationala il poate acorda Fondului in asemenea situatii, este un ajutor substantial dar insuficient. Potrivit ultimelor calcule, totalul despagubirilor la care au dreptul cei 600.000 de depunatori persoane fizice la Bankcoop insumeaza aproximativ 2.700 de miliarde lei, cu 700 de miliarde lei mai mult decat estimarile initiale.
Fondul de garantare
a ramas pe minus
Al doilea faliment bancar in mai putin de un an a aratat limitele politei de asigurare in caz de deces. Bankcoop intra in faliment, Fondul de garantare constata ca banii stransi nu ajung nici pe o masea de deponent, creditul de la Banca Nationala e bun dar e prea putin, bancile comerciale sunt prinse intre ciocan si nicovala si sunt nevoite sa scoata din buzunare inca cel putin cateva sute de miliarde lei.
Declansarea procedurii falimentului la Bankcoop a fost decisa de tribunal (la 8 februarie 2000), asa ca nu mai este loc de intors; FGDSB trebuie sa scoata banii pentru despagubirea deponentilor.
La mijlocul lunii trecute, Consiliul de Administratie al Fondului a trimis tuturor bancilor comerciale care intra in schema de garantare a depozitelor o adresa prin care le anunta ca, in conformitate cu prevederile legale, au de platit o contributie speciala egala cu dublul contributiei anuale pentru anul 2000. in sus-mentionatul comunicat scrie ca „in urma analizei efectuate de Consiliul de Administratie al Fondului a rezultat ca nivelul sumelor ce urmeaza a fi platite drept compensatii deponentilor persoane fizice la Bankcoop depaseste intr-o proportie insemnata resursele financiare de care Fondul dispune in prezent”.
Astfel, bancile care atrag bani de la populatie sunt invitate sa cotizeze suplimentar cu 1,6 – 3,2 % din suma totala a depozitelor persoanelor fizice, existenta in sold la 31 decembrie 1999. Conform ordonantei de guvern care reglementeaza functionarea FGDSB, fiecare banca plateste Fondului o contributie anuala minima de 0,8% din totalul depozitelor persoanelor fizice. insa aceasta contributie poate fi majorata pana la 1,6% (dublul contributiei de baza), daca banca s-a angajat in politici pe care Fondul le socoteste riscante si nesanatoase.
Potrivit ultimei decizii a Consiliului de Administratie al Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, pe langa aceasta contributie, bancile comerciale sunt obligate sa cotizeze, in plus, cu sume reprezentand dublul cotizatiei stabilite de Fond, pentru anul 2000. Este o decizie luata intr-un caz de forta majora. Pe de o parte, FGDSB are nevoie de resurse suplimentare, pentru a despagubi deponentii de la Bankcoop. Pe de alta parte, trebuie sa-si asigure resurse pentru eventualitatea aparitiei unui nou faliment bancar. Este usor de imaginat cata panica s-ar crea printre deponenti in situatia in care Fondul, intrat in criza de lichiditati, nu si-ar putea onora obligatiile de plata, in conditiile stabilite de lege. Chiar si simpla intarziere a platii despagubirilor ar produce efecte asupra clientilor celorlalte banci, cu riscul reorientarii plasamentelor din sistemul bancar.
Conform legii, FGDSB are multiple posibilitati de a se imprumuta de pe piata financiar-bancara. Una este apelarea la resursele bugetului de stat. in conditiile actuale insa, bugetul abia isi poate acoperi propriile cheltuieli, Ministerul Finantelor fiind el insusi debitor pentru sistemul bancar.
O decizie care ataca nivelul dobanzilor
O alta sursa de finantare este Banca Nationala a Romaniei, la care Fondul deja a apelat pentru despagubirile de la Bankcoop. insa mai multi bani de la BNR inseamna moneda noua aruncata pe piata, cu riscuri asupra inflamarii inflatiei. Exista si posibilitatea apelarii la resursele de pe piata monetara. insa costurile pe care le implica aceasta operatiune (nivelul dobanzilor) sunt mari si n-ar face decat sa greveze in continuare pe resursele Fondului, care ar fi aruncat intr-o ciclicitate asemanatoare cu cea prin care trece Ministerul Finantelor: imprumuturi noi pentru rambursarea celor vechi. in aceste conditii, cea mai la indemana este refacerea lichiditatilor Fondului pe seama majorarii contributiilor bancilor comerciale. Conform legii, contributiile bancilor, atat cea anuala, cat si cea speciala, nu se restituie.
Decizia Consiliului de Administratie al FGDSB pare sa fie nejusta la prima vedere. Adica, la ce bun sa restrangi lichiditatea unei banci care respecta indicatorii de prudenta, prin obligatia de a varsa la Fond contributii suplimentare? in realitate insa, lucrurile nu sunt atat de simple. intr-o economie de piata, falimentul unei banci poate surveni oricand, iar panica ce s-ar crea in jurul lichidarii unei societati bancare poate induce efecte negative asupra intregului sistem bancar.
Masura luata de Fond are insa si o alta fateta: triplarea contributiilor la Fond inseamna reducerea lichiditatilor bancilor comerciale. Si prin aceasta, restrangerea plasamentelor pe care le-ar putea face, in conditii de rentabilitate crescuta: imprumuturi pe piata monetara sau cumpararea de titluri de stat, plasamente sigure si cu venituri consistente. Pentru bancile care nu se scalda in lichiditate, decizia FGDSB poate induce efecte asupra nivelului dobanzilor la depozitele constituite de persoane fizice si juridice.