Bancile romanesti au avut in decursul existentei lor de dupa 1990 o mare si permanenta preocupare: constructiile de sedii. Interesul acestora pentru constructii a fost justificat. Bancile de stat aparute dupa 1990 aveau bani si multi clienti, mai putin spatii incapatoare unde sa-si desfasoare activitatea. Incet, incet, lucrurile au inceput sa se schimbe, iar sediile bancare constituie acum cele mai vizibile elemente arhitectonice noi, fie ca sunt in centre urbanistice mari, fie in orasele cu cateva zeci de mii de locuitori.
Penuria de sedii bancare nu mai este astazi simtita. Mai mult inca, intrarea in declin a unor banci precum Banca Agricola, Bancorex, Bankcoop sau Banca Albina a facut ca piata sa sufere de o supraoferta. Exista insa o singura problema: sunt prea putini cei care vor sa cumpere o cladire sau un spatiu imbracat in placi de gresie stralucitoare.
Cine vrea sediul
Bancii Albina?
De acest lucru si-a dat seama si Societatea de Reconversie si Valorificare Active SA (SARVA) care a castigat licitatia pentru lichidarea Bancii Albina. Pentru a plati datoriile bancii, SRVA are de recuperat banii de la debitori (un lucru extrem de anevoios), si de valorificat pe piata activele imobiliare, ceea ce ar parea cel mai usor. Nu este insa. La licitatia organizata la sfarsitul anului trecut, lichidatorul a trebuit sa astepte ore in sir pentru a se prezenta unul sau doi interesati, desi licitatia a fost bine mediatizata cu mult timp inainte.
Nici a doua licitatie n-a fost mai fructuasa, lichidatorul nereusind sa obtina vreo oferta pentru sediul principal al bancii, un spatiu de peste 3.000 de metri patrati, bine structurat si gata sa primeasca in scurt timp clientii in cazul in care o alta banca ar fi fost interesata sa preia spatiul. In plus, sediul Bancii Albina este situat pe Splaiul Unirii, o zona in care este prevazut a se constitui un viitor centru bancar al Capitalei, si in apropiere de bulevardul Decebal, locul unde s-au grabit majoritatea bancilor romanesti sa-si construiasca cate o sucursala.
Toate acestea au fost argumente prea slabe pentru a convinge eventualii cumparatori. Retinerea principala a fost, se pare, pretul. Lichidatorul vrea pe cel mai important activ imobiliar al bancii suma de 5 milioane dolari. „Cu aceasta suma se poate ridica o cladire de 5.000 de metri patrati in Bucuresti, in locuri comerciale cel putin la fel de bune”, spune Victor Rosu, de la Jones Lang La Salle, o firma internationala de servicii imobiliare.
Jones Lang La Salle are printre clientii sai mai multe banci straine interesate sa-si deschida sedii sau sucursale in Bucuresti, dar Victor Rosu spune ca nici una dintre ofertele bancilor romanesti care isi disponibilizeaza spatii imobiliare nu este potrivita cu ceea ce si-ar dori clientii sai.
Este insa greu de spus ca piata romaneasca este saturata de spatii bancare. In momentul de fata, tendinta bancilor este de a-si dezvolta reteua, iar pentru a atrage un public cat mai numeros acestea trebuie sa fie cat mai apropiate de client. Atat doar ca bancile care in acest moment sunt „pe val” si se extind in teritoriu prefera sucursale mai mici de marimea unui magazin mai spatios. Banca Turco- Romana, aflata in plina expansiune, si-a deschis nu mai putin de zece sucursale anul trecut, dar nici una dintre acestea nu are grandoarea celor construite de BCR, BRD sau Bancorex. „Bancile de stat si-au construit sedii care satisfac mai degraba ambitia arhitectilor de a lasa in urma lor monumente, dar care nu sunt de loc orientate catre clienti si nu sunt in masura sa serveasca afacerii”, este de parere Victor Rosu.
Sucursale bancare
cu regim hotelier
Cine a vazut sucursalele unor banci ridicate la Cluj, spre exemplu, ii da dreptate. Aici BCR si BRD, luand exemplu una de la alta, au construit sucursale care par sa arate mai degraba ce lucruri mari se pot face cu banii. Ca si cand n-ar exista destule hoteluri in oras, aceste sucursale sunt dotate la etajele superioare chiar cu dormitoare pentru oaspeti, eventual directori de la Bucuresti.
Cand au preluat BRD, francezii de la SociA