După ce au supravieţuit unui amestec toxic provocat de dobânzi apropiate de zero, restricţii impuse de autorităţile de reglementare şi pagubele provocate de creditele ipotecare în valută, băncile încep să profite de faptul că statele din Europa de Est înregistrează cel mai puternic ritm de creştere din ultimii ani.

O dovadă a acestui avânt sunt principalii jucători de pe piaţa bancară din regiune. Băncile poloneze Bank Pekao SA şi PKO Bank Polski SA au anunţat că vor acorda acţionarilor dividende mai mari. Diviziile Erste Group Bank AG şi Societe Generale SA au fost stimulate de înăsprirea politicii monetar în Cehia în timp ce băncile din România profită de pe urma faptului că economia înregistrează un ritm de creştere care se apropie de două cifre. Chiar şi Ungaria, ţară care a experimentat cea mai mare bancă taxă pe bănci din Europa, a ajuns la un armistiţiu cu sectorul bancar.

‘Sunt multe motive pentru a fi optimişti. Începem să vedem o relansare a investiţiilor. Reglementările par să fie mai relaxate decât ne aşteptam. Economia este puternică şi sănătoasă’, a declarat directorul general de la ING Bank Slaski, Brunon Bartkiewicz.

Atractivitatea crescută a sectorului financiar îi atrage pe investitori şi împinge în sus cotaţiile acţiunilor băncilor care se tranzacţionează la valori ridicate la nivelul regiunii.

‘Este un mediu perfect pentru bănci’, susţine Cezary Stypulkowski, CEO la MBank SA, cea de-a patra mare bancă poloneză.

Îmbunătăţirea fundamentelor i-a stimulat pe directorii băncilor să facă achiziţii. OTP Bank Nyrt., cea mai mare bancă din Ungaria, vrea să continue şirul de achiziţii derulate recent iar Raiffeisen Bank International AG a reluat încercările de a-şi vinde pachetul majoritar pe care îl deţine la divizia din Polonia după ce a fost contactată de mai mulţi potenţiali cumpărători.

Băncile din Europa de Est profită de faptul că ritmul de creştere în regiune este cel mai rapid din Uniunea Europeană. România a oferit cea mai mare surpriză, cu un avans de 8,8% în ritm anual în trimestrul al treilea, în timp ce economiile din Polonia şi Cehia înregistrează ritmuri sănătoase de creştere de aproximativ 5%. Comparativ, ritmul mediu de creştere în zona euro a fost de 2,5%.

 

‘Consumul solid, creşterea salariilor şi o înăsprire prudentă a politicii monetare în ţări precum Cehia, România şi Polonia sunt printre principalele tendinţe care vor susţine băncile’, susţine Gunter Deuber, director de cercetare la Raiffeisen.

Jurnaliştii de la Bloomberg adaugă faptul că majoritatea politicienilor din regiune au încetat să mai trateze băncile ca o sursă de lichidităţi pentru promisiunile electorale. Ungaria a redus taxa pe bănci şi aproape a finalizat curăţarea portofoliului de credite ipotecare în valută. Politicienii polonezi au pus în aşteptare un act normativ referitor la conversia creditelor care ar provoca pierderi unor bănci şi se concentrează pe reglementări care i-ar ajuta doar pe debitorii cu cele mai mari probleme. AGERPRES