Băncile din România oferă cele mai mari dobânzi din Europa la depozitele în euro pentru populaţie. Faţă de omoloagele, de multe ori colege de grup financiar, din Ungaria sau Polonia, băncile din România oferă o dobândă pentru depozitele la termen de cel puţin două ori mai mare. Cu o medie la finele lui mai de peste 4% pe an, dobânzile de la noi sunt cu cel puţin 1,4 puncte procentuale mai mari şi  decât cele din zona euro. Doar băncile din Bulgaria se pot compara cu noi din acest punct de vedere. Mai mult decât atât, dobânda maximă oferită pe piaţa locală poate să depăşească 5% în cazul persoanelor care aleg să economisească sume semnificative. Chiar şi fără un depozit substanţial, sunt mai multe bănci pe piaţă care dau dobânzi de 4,5% pe an, pratic, cele mai mari dobânzi din Europa.
Pe de altă parte, din dorinţa de a atrage cât mai multe resurse fără a pierde potenţiali clienţi pe zona de creditare, băncile din România au redus semnificativ şi diferenţele dintre dobânzile la depozite şi cele la credite, utilizând în acest moment printre cele mai mici marje din Uniunea Europeană, deşi, tradiţional, aveau marje foarte mari.
În prezent, diferenţa dintre dobânzile medii la creditele în euro pentru populaţie şi cele oferite la depozite sunt de sub 1%, în cazul împrumuturilor de locuinţă. În Polonia, această marjă ajunge la 2,3%, iar în Ungaria sare de 4%. Reprezentanţii Băncii Naţionale a României, inclusiv guvernatorul Mugur Isărescu, au atrs atenţia de mai multe ori că randamentele oferite la economiile în euro sunt prea mari, mai ales că băncile trec printr-o perioadă în care cererea de credite este extrem de redusă.
„Noi avem o problemă acum cu băncile care oferă 5% la euro, o întrebare mare pe supraveghere. Au zis: «Ştiţi, stimulăm eco­no­misirea internă». Păi da, dar veniţi să ne expli­caţi aici, la domnul Cinteză (Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR – n. red.). Pentru că noi nu vrem prin acest produs să vă erodaţi capitalurile. Ce faci cu 5%? Cui dai credite, ce plasamente faci dacă-ţi permiţi să plăteşti 5%?“, a spus guvernatorul la seminarul organizat de Finmedia.
Şi şeful supravegherii din Banca Naţională, Nicolae Cinteză, a aver­­tizat asupra jocului periculos pe care îl practică băncile locale.
„Do­­bânzile sunt mari la pasive. Unele sunt nejustificate. Băncile încearcă să înlocuiască sursele externe de finan­ţare cu sursele interne. Se poate ajunge la o administrare necorespun­zătoare a resurselor, cu toate consecinţele. Este evident că aceasta aduce pierderi băncilor, pierderi de capitalizare“, a spus Cinteză.

Comisionul, frate cu bancherul
Pe de altă parte însă, politica de comisionare dusă de băncile din România le permite să  reducă, uneori substanţial, din povara dobânzilor pe care ar trebui să le plătească persoanelor care economisesc. Înainte de a opta pentru un produs de economisire sau altul, este să bine să ştiţi că depozitele nu pot fi deschise fără un cont curent unde sunt ţinuţi efectiv bani. Din această dualitate vin şi  costurile suplimentare.
Majoritatea băncilor percep taxe şi comisioane pentru deschiderea şi administrarea conturilor. Sunt însă şi bănci la care plăteşti doar la început o sumă fixă. În această categorie se încadrează însă doar Banca Transilvania, Raiffeisen, CEC Bank şi OTP, acolo unde comisionul lunar de administrare a contului este zero. La polul opus se află Unicredit Ţiriac, unde comisionul lunar este de 2 euro sau echivalent lei, în funcţie de moneda depozitului.
Pe medie, comisioanele de administrare sunt undeva la 0,5 euro şi, respectiv, 3 lei. Pe de altă parte, absolut toate băncile percep un comision de deschidere a contului care variază între 3 şi 5 lei. Doar la Banca Transilvania comisionul de deschidere a contului poate fi zero, în cazul în care alegeţi să vă retrageţi banii printr-un card emis de bancă. Cardul nu presupune costuri suplimentare de emitere sau pentru tranzacţii. Un comision care ridică semne de întrebare este cel aplicat pentru retragerea banilor la maturitatea depozitului.
Acest comision poate fi interpretat ca o pedeapsă nemeritată pentru clientul care a ales să respecte întocmai contractul cu banca. Sunt destule instituţii de credit în România care aplică aceste costuri, însă sunt şi câteva care au ales să îl elimine. Este situaţia întâlnită la Piraeus, CEC, Alpha şi Emporiki. Şi la Banca Transilvania există posibilitatea de a nu mai plăti comision de retragere, cu condiţia de a încasa, la final, banii pe card. În cazul în care vreţi să scoateţi banii din depozit înainte de termen, trebuie să ştiţi că absolut toate băncile aplică un comision care variază între 0,4% şi 0,6% din suma retrasă. Una peste alta, ţinând cont de dobândă, de impozitul de 16%, dar şi de comisioanele de retragere şi de administrare, calculele Capital arată că, în cel mai bun caz, câştigul real la un depozit de 2.500 de euro cu maturitatea la trei luni este de aproximativ 15 euro. Este cazul Piraeus Bank, urmată în top de Alpha Bank, cu  10 euro, şi CEC Bank, cu aproximativ 8 euro. La polul opus se află Unicredit Ţiriac şi BCR, unde câştigurile sunt de 2 euro şi, respectiv, un  euro.  

Cum arată depozitul perfect
Unul din cinci români activi are deschis cel puţin un depozit bancar. Potrivit unui studiu al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, suma medie economisită este de 100 de euro pe lună sau aproximativ 20% din salariul mediu pe economie. Dar care este cea mai eficientă formă de economisire? Sunt valabile  mai multe variante, însă întotdeauna trebuie luat în calcul un factor fundamental: destinaţia  fondurilor economisite. Nu este totuna să strângi bani albi pentru zile negre cu a economisi pentru a cumpăra o maşină. Protecţia absolută împotriva inflaţiei nu este neapărat un argument covârşitor în favoarea depozitelor în euro sau dolari, la fel cum dobânzile mari la lei nu oferă neapărat satisfacţii pe măsură.
Dacă economisim pentru a achita datoriile, de exmplu, ideal este ca moneda depozitului să urmeze structura datoriei. Dacă economisim pentru locuinţă, trebuie luat în seamă că preţurile pe piaţa imobiliară sunt calculate în euro, nu în lei. Majoritatea celor care au un depozit bancar (peste 69% potrivit Fondului de Garantare) pun bani deoparte pentru că se aşteaptă să vină vremuri mai grele. Cu alte cuvinte, ei strâng bani pentru eventualitatea în care le scad veniturile sau, mai grav, rămân fără loc de muncă.
Destinaţia banilor economisiţi o reprezintă cheltuielile curente. Pentru produsele alimentare, în ciuda inflaţiei, mai avantajoasă este economisirea în lei, pentru că oferă dobânzi duble faţă de euro. Oricum, în cazul în care alegeţi să economisiţi în euro, inflaţia se va vedea în cursul de schimb, în condiţiile în care preţul alimentelor este în lei. Pe de altă parte, în cazul cheltuielilor cu chiria sau cu telefonul mobil este avantajoasă economisirea în euro, pentru că preţurile la aceste servicii depind şi ele direct de euro.

4,06 era, la începutul lui iunie, dobânda medie la depozitele în euro constituite de populaţie. În Polonia, ea este de 1,4%

5,5 la sută pe an plătesc, uneori, băncile, pentru a atrage economiile clienţilor care vor să depună  sume substanţiale în depozite

Dobânzile sunt mari la pasive. Unele nejustificate. Băncile încearcă să înlocu­iască sursele externe de finanţare cu sursele interne. Nicolae Cinteză, BNR

Noi avem o problemă acum cu băncile care a oferă 5% la euro. Ce faci cu 5%? Cui dai credite, ce plasamente faci dacă-ţi permiţi să plăteşti 5%?.  Mugur Isărescu, guvernator, Banca Naţională a României.