'Din trimestrul trei din 2013, băncile din zona euro au accelerat procesul de curăţare şi de consolidare a bilanţurilor', se arată în raport, care precizează că instituţiile de creditare şi-au majorat capitalul cu aproximativ 95 miliarde de euro (129 miliarde de dolari).
Progresele înregistrate de bănci sunt vitale, în condiţiile în care BCE va prelua în noiembrie supervizarea sistemului bancar din zona euro şi pregăteşte implementarea testelor de stres împreună cu Autoritatea Bancară Europeană (EBA).
Raportul de stabilitate financiară arată că, în ultimele luni, s-au îmbunătăţit randamentele obligaţiunilor guvernamentale din zona euro, 'prin implementarea măsurilor de consolidare fiscală şi a reformelor structurale, deşi progresele nu sunt uniforme'.
Această evoluţie a provocat şi atenuarea temerilor investitorilor privind efectele crizei financiare, consideră BCE.
Totuşi, instituţia avertizează că au apărut noi riscuri, în special goana după profituri mai mari în regiune, care determină 'sporirea temerilor privind acumularea dezechilibrelor şi posibilitatea reducerii recentului flux de investiţii'.
Un alt risc îl reprezintă profitabilitatea scăzută a băncilor şi a presiunilor cu care se confruntă bilanţurile lor, în condiţiile ratelor scăzute ale dobânzilor şi a creşterii economice reduse, care alimentează scepticismul referitor la soliditatea sistemului bancar european, se arată în raport.
Cererea din partea investitorilor pentru obligaţiunile suverane ale statelor din zona euro ar putea deveni 'schimbătoare', avertizează BCE, care atrage atenţia asupra efectelor încetinirii avansului economiei chineze şi a crizei din Ucraina.
Băncile europene trebuie să demonstreze că pot supravieţui unui declin al PIB-ului de 7%, conform reglementărilor testelor de stres prezentate de Banca Centrală Europeană (BCE) şi Autoritatea Bancară Europeană (EBA). De asemenea, băncile trebuie să facă faţă unei scăderi de 14% a preţului locuinţelor şi unui declin de până la 19% a preţului acţiunilor, în cel mai defavorabil scenariu.
Cele 124 de bănci care participă la testele de stres acoperă mai mult de jumătate din industria bancară a fiecărui stat membru al UE. Rezultatele testelor vor fi publicate în octombrie.
Precedentele teste de stres din UE au fost criticate pentru că nu au ţinut cont de deţinerile de obligaţiuni guvernamentale de către instituţiile de creditare. În perioada de vârf a crizei din zona euro, unele bonduri au fost sub o presiune intensă.
Băncile care nu vor trece testele de stres vor trebui să prezinte un plan de majorare a rezervelor lor prin obţinerea de noi fonduri de la investitori, vânzarea de active sau reţinerea profiturilor, în loc de plata dividendelor.
Deja băncile europene şi-au majorat capitalul cu miliarde de euro înaintea derulării testelor de stres.
În octombrie, oficialii Băncii Centrale Europene au anunţat cele 124 de instituţii din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor. Pe lista provizorie erau 24 de bănci din Germania, 16 din Spania, 15 din Italia, 13 în Franţa, şapte din Olanda, cinci din Irlanda şi câte patru din Grecia, Cipru şi Portugalia.
Printre instituţiile din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor se află şi băncile cu subsidiare în România: Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG şi Erste Group Bank AG (Austria), Bank of Cyprus (Cipru), Groupe Credit Agricole, BNP Paribas şi Societe Generale (Franţa), National Bank of Greece, Eurobank Ergasias, Piraeus Bank, Alpha Bank AE (Grecia), UniCredit SpA şi Intesa Sanpaolo SpA (Italia), ING Groep NV (Olanda), Banco Comercial Portugues (Portugalia).
SURSA: Agerpres
