Piata monetar-valutara este de mai multe luni cimitirul banului public. Nici nu mai conteaza daca vinzi lei sau dolari, castigul iese pe orice parte. Marile banci si un grup de clienti initiati au transformat orice tranzactie intr-o ambuscada din care Ministerul Finantelor iese jumulit pana la ultima para. Din cand in cand intervine BNR cu o dobanda si-un pumn de dolari, sa-si mai traga trezoreria sufletul o zi-doua, apoi bancile o iau din nou la incins. Saptamana trecuta a fost o hartuiala continua. Luni, dl Remes a incercat sa-si etaleze muschii in fata bancherilor: a lansat titluri de stat (180 miliarde lei), conditionate de dobanzi mai mici de 80%. Dezastru. A reusit sa obtina mai putin de doua miliarde lei. Au urmat represaliile. A doua zi, marti, leii pentru care Ministerul Finantelor n-a vrut sa plateasca dobanzi de 200%, cum isi doreau bancile, s-au revarsat in piata valutara. Cursul s-a dus imediat in sus, peste 15.000 lei. Paritatea oficiala a BNR a fost de 15.272 lei/USD. Miercuri, dis-de-dimineata atacurile asupra leului s-au intetit. Cine a avut dolari cumparati scump, in nebunia din 17 martie, a avut ocazia sa-i vanda in castig cu 15.600-15.800 lei. Pe la ora pranzului, cand bancile se aruncasera deja la cotatii nerusinate, hop si BNR cu 14 milioane din rezerva. Dealerii Bancii Centrale au cerut cotatii la o banca ce-si facuse deja monetarul. Fortata sa cumpere dolarii BNR, aceasta a trecut imediat la vanatoare de lei, pe piata monetara. Drept urmare, dobanzile la moneda nationala au crescut, iar cursul de schimb s-a dezumflat pana in jur de 14.000 lei. Pentru a nu lasa nici un dubiu asupra intentiilor sale, BNR a tras si ea din piata 170 miliarde lei cu dobanda de peste 200%.
Contraatacul BNR si-a prelungit efectul si in zilele urmatoare. Bancile n-au mai riscat sa afiseze cursuri peste 15.000 lei, dar nici clienti nu
si-au gasit. Doar societatile care au avut musai de facut plati in lei au schimbat dolari in piata. „La calmarea cursului a contribuit si frica bancherilor de a nu-si completa rezerva minima, obligatorie”, apreciaza Bogdan Tomosoiu, expert la Banca Internationala a Religiilor. Chiar si asa, trei banci au fost prinse in ofsaid la sfarsitul lunii martie. Amendate cu 1% din capitalul lor social, acestea au iesit din joc pentru cateva zile.
Ca o paranteza, incepand cu luna martie a acestui an, monitorizarea rezervelor obligatorii de catre BNR se face in intervale de cate 15 zile. In disperare de cauza, unele banci comerciale au fost nevoite in 31 martie sa accepte de la banca nationala titluri de stat ale trezoreriei pentru a-si completa rezervele.
Adrian Vasilescu, director de imagine al BNR, sustine ca interventia de miercurea trecuta nu a urmarit stabilizarea unui anumit curs de schimb, ci echilibrarea cererii cu oferta. Alti comentatori observa insa ca echilibrul obtinut astfel este numai aparent. Ei argumenteaza ca volumul tranzactiilor scade de fiecare data dupa ce BNR taie elanul speculativ al bancilor.
Bancile se retrag strategic in tranzactii pe lei, lasand valuta la pastrare pana la un nou moment favorabil. Dobanda medie la depozite si tranzactii interbancare in lei a crescut continuu luna trecuta, cu 80 de procente, ajungand la 179% si respectiv 147%. Imprumuturile disperate ale statului vor continua sa preseze in sus dobanzile interbancare. Remes va fi nevoit sa plateasca atat cat cere piata sau sa lase bugetarii fara salarii. La concurenta, BNR impiedica explozia cursului prin oferte de dobanzi cel putin la fel de mari, dobanzi ce depasesc de patru-cinci ori rata inflatiei.
Si Ministerul Finantelor, si BNR asteapta sa le intre in conturi dolari din privatizari sau imprumuturi externe. In rastimp, asa-zisul echilibru monetar si valutar este mentinut prin dobanzi ce incarca nota de plata a dlui Remes cu peste trei sferturi din totalul cheltuielilor bugetului.
Guvernatorul Isarescu recunoaste ca bancherii din strada Doamnei incearca doar sa castige timp. BNR nu poate taia elanul speculativ al bancilor, cel mult il muta de pe o zi pe alta.