Romånia are primele proiecte aprobate, gata să absoarbă fondurile europene. Însă, surpriză! O parte dintre acestea sunt respinse de bănci, care nu aprobă cererile de cofinanţare.
În aşteptarea fondurilor europene postaderare, au avut loc ample discuţii despre cum trebuie să arate adresa din partea băncii către autorităţile de management (a.m.), prin care să se arate că aplicantul dispune de resurse necesare cofinanţării. Disputele au fost aprinse: să se numească scrisoare de garanţie? Ba nu, scrisoare de confort! Însă, indiferent de denumire, documentul cu pricina netezea drumul întreprinzătorului către finanţarea nerambursabilă, ajutåndu-l să îndeplinească unul dintre criteriile de eligibilitate: acela de a avea resurse proprii pentru implementarea proiectului, care să completeze granturile europene.
După aprobarea programelor operaţionale de către Comisia Europeană, absorbţia fondurilor postaderare a devenit prioritate naţională. De aceea, a.m. (mai puţin pentru programul pentru piscicultură şi acvacultură), în dorinţa de a avea cåt mai multe proiecte aprobate, nu mai solicită acea garanţie din partea băncii pentru cofinanţare. Acum este suficientă o declaraţie a aplicantului pe proprie răspundere, prin care acesta arată că dispune de resurse financiare, proprii sau atrase, fără măcar să se precizeze sursa. Se ajunge astfel în situaţia ca proiecte aprobate de a.m. să nu poată fi cofinanţate de către instituţiile bancare. Astfel spus, proiecte eligibile, care pot fi implementate cu succes, pot risca să stea timp îndelungat pe lista de aşteptare, în timp ce proiecte ai căror beneficiari nu au sumele necesare cofinanţării sunt aprobate de a.m. şi rămån în suspensie.
De ce se refuză cofinanţarea
Lipsa unui proiect bine închegat, care să demonstreze că este viabil, incapacitatea firmei de a rambursa împrumutul şi imaginea negativă de piaţă a companiei sunt cåteva din motivele identificate de Ramona Ivan, director executiv al Direcţiei pentru instituţii financiare din cadrul BCR, pentru care societăţile nu primesc undă verde la cofinanţare. „Ne-am trezit cu proiecte la indigo, consultanţii copiind la repezeală chiar şi numele firmei pentru care întocmiseră anterior documentaţia. De aceea, primul sfat este să citească cu atenţie aplicaţia, după care să se adreseze băncilor, înainte de a trimite dosarul a.m.“, susţine Ramona Ivan. Aceasta susţine însă că nu toate companiile care îndeplinesc condiţiile obţin aprobare pentru cofinanţare. „De exemplu, societăţile care au resurse financiare consistente şi pot susţine singure un proiect, ar putea să nu primească punctajul necesar la evaluarea proiectului. Un caz aparte este cel al întreprinzătorilor care nu au timp de aşteptat şi care, din acest motiv, apelează la alte tipuri de finanţări“, spune Ramona Ivan.
În prezent, BCR a identificat circa 1.200 de proiecte pentru cofinanţare, aflate în diverse stadii, potenţial eligibile pentru fondurile postaderare. Banca acordă gratuit asistenţă, astfel încåt să identifice împreună cu beneficiarul care este programul operaţional în care se poate încadra proiectul, care este grantul care se poate obţine, alte variante de finanţare etc. De asemenea, specialiştii băncii verifică proiectul în paralel cu firma de consultanţă la care a apelat beneficiarul. În cazul în care întreprinzătorul nu are încă un proiect şi are nevoie de un consultant, BCR are o listă cu 26 de companii recomandate, selectate pe baza experienţei în elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană sau de la alte instituţii financiare.
Şi BRD – Groupe Société Générale a primit un număr important de solicitări din partea celor ce doresc cofinanţare pentru proiecte susţinute cu fonduri postaderare. O parte dintre acestea nu au primit undă verde. „Pentru finanţările destinate autorităţilor publice locale şi companiilor de utilităţi trebuie să fie urmate procedurile de achiziţie publică. Din acest motiv, băncile pot decide dacă participă sau nu la acest proces“, afirmă Carmen Arhip, director fonduri europene în cadrul BRD – Groupe Société Générale. Printre greşelile frecvente ale solicitanţilor de cofinanţare enumerate de Arhip se numără neimplicarea băncii încă din faza de pregătire a proiectului şi faptul că potenţialii beneficiari nu au pregătite la timp toate documentele necesare obţinerii creditului.
Ce e bine sa faceti
Pentru a evita situaţia de a vă trezi că, deşi aţi obţinut aprobarea proiectului, băncile vă resping cererea de cofinanţare, este bine să:
Treceti intåi pe la banca
Înainte de a depune dosarul pentru a accesa finanţarea europeană, duceţi-vă să discutaţi cu banca structura de finanţare a proiectului. Demonstraţi că aveţi un proiect viabil!
Croiti bugetul
Estimaţi bine costurile şi luaţi-vă o marjă care să acopere cheltuielile neprevăzute. Atenţie la dobånzi!
Alegeti managerul de proiect
Aveţi nevoie de o persoană care poate fi din cadrul firmei, care să urmărească proiectul pas cu pas, începånd cu elaborarea şi depunerea documentaţiei pånă la finalizarea implementării proiectului.
Revedeti aplicatia
Nu lăsaţi totul în grija consultantului. Verificaţi dacă ideea de la care aţi pornit se regăseşte corect şi convingător în proiect.
Studiu de caz
O firmă doreşte să obţină finanţare prin intermediul Programului Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice, axa 1 – „Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficiente. În cadrul proiectului se doreşte modernizarea unei hale de producţie, achiziţionarea unei noi linii de fabricaţie, nepoluantă, creşterea calităţii produselor şi introducerea unui sistem de management al calităţii şi instruirea personalului de către o firmă specializată. Valoarea totală a proiectului este de 1.142.500 de euro, din care 148.000 sunt cheltuieli neeligibile şi 994.500 sunt eligibile. Valoarea finanţării nerambursabile este de 596.700 de euro, adică maximum 60% din cheltuielile eligibile. În vederea obţinerii unui credit, beneficiarul trebuie să contribuie cu cel puţin 15% din valoarea totală a proiectului, respectiv 171.375 de euro. Beneficiarul poate solicita băncii fie un credit de cofinanţare în valoare de 971.125 de euro, fie un credit de prefinanţare (punte) de 596.700 de euro, la care se adaugă unul de cofinanţare de 374.425 de euro. Primul tip de credit este destinat celor ce au resurse financiare proprii pentru a demara proiectul, dar au nevoie de cofinanţare (care poate acoperi şi cheltuielile neeligibile). Al doilea tip de credit se potriveşte celor care nu au banii necesari începerii lucrărilor şi fac un împrumut pe termen scurt (credit punte), la care se poate adăuga un credit de cofinanţare.
«Cofinanţăm startupurile ţinånd cont de regulile de prudenţialitate, în contextul riscurilor generate de creditarea unei firme fără istoric financiar.»
Ramona Ivan, director, BCR
281 de proiecte cu finanţare europeană au fost aprobate de autorităţile de management pånă la jumătatea lunii iunie a acestui an.
