(mentionez ca sunt foarte familiarizat cu extrasele de cont)”, povesteste Robert Muresan despre pataniile lui cu un card de debit a carui valabilitate expirase de mult, dar pentru care cetateanul a trebuit sa plateasca in continuare comision de administrare de cont. Nu este singurul caz de acest gen. Primele reclamatii inregistrate direct la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) au fost in 2001, in numar de trei, problemele fiind diferite, de la neeliberarea sau blocarea unei sume din contul clientului si blocarea acestuia in ATM, pana la dificultati intampinate de clienti la desfiintarea cardului. Anul 2003 a adus alte sase reclamatii referitoare la serviciile pentru carduri bancare, pentru ca in 2004, numarul acesta sa creasca in prima jumatate a anului la noua cazuri. Cele mai acide reclamatii vizeaza comisionul de administrare al contului de card pe care majoritatea bancilor il percep si dupa expirarea duratei de viata a cardului. Chiar daca pare ilogic sa se mai plateasca aceste comisioane atunci cand in cont nu mai exista nici un leu, majoritatea posesorilor de carduri se trezesc la un an sau doi dupa expirarea cardului cu somatii de plata din partea bancii. Explicatiile oferite de banci sunt simple: cheltuielile cu administrarea contului de card continua pe toata durata existentei sale. Daca unul dintre consumatori nu a venit sa rezilieze contractul, comisioanele sunt percepute in continuare. Cat de atent este un individ dupa ce a stat la coada cateva jumatati de ora bune si a fost plimbat de la un ghiseu la altul pentru a indeplini toate formalitatile necesare obtinerii unui card este lesne de inteles. Ofiterii bancari ar putea totusi sa explice in cateva cuvinte indatoririle principale ale unui posesor de card.
Contractele de credit dau batai de cap
Contractele individului cu banca sunt de fapt niste contracte de adeziune, contracte pline de obligatii si lipsite aproape in totdeauna de drepturi pentru clienti. O armata de juristi intocmeste contractul tip al fiecarei banci. Pentru client, notiunea de negociere este exclusa din start. Raspunsurile ofiterilor bancari, in special de credite, categorie mentionata si la ANPC, sunt invariabile: „daca nu va convine, contactati alta banca”. Acceptate ab initio, conditiile contractului de credit, citit in maximum jumatate de ora de catre client inainte de semnare, sunt de multe ori incalcit sau sofisticat formulate, in asa fel incat, niciodata, imprumutatul nu va avea dreptate, chiar daca drepturile lui au fost incalcate. Cel mai frecvent exemplu il constituie dobanda variabila. La foarte multe banci, dobanda variabila stipulata in contract inseamna doar majorarea dobanzii la credite, nu si reducerea ei. Daca unul dintre pagubiti cere bancii sa-i reduca dobanda in mod corespunzator cu evolutia pietei sau cu propriile afisaje ale bancii raspunsul este prompt: „Dobanda noua (n.r.- cu doua sau chiar patru procente mai mica decat la creditele acordate cu un an in urma) este destinata unui alt tip de credit, nu celui pe care l-ati luat dumneavoastra”. Sau, ofiterul de credit apeleaza la caracterizarea data in contractul de credit modificarilor de dobanda. Ceva de genul: „modificarea dobanzilor se face in functie de obiectivele si tintele politicii si strategiei bancii.” Uneori, banca uita chiar sa dea clientului o copie a contractului pe care l-a semnat. Modificarile dobanzilor la credite nu sunt facute publice intotdeauna, chiar daca banca este obligata sa-si anunte clientul de aceasta. Drept urmare, clientul care achita constiincios rata se poate trezi ca nu a achitat cat trebuia si poate plati penalitati pentru ca… nu a avut habar ca banca i-a modificat rata, bineinteles in conditiile stipulate in contract.

FURNIZORII DE PRODUSE SI SERVICII NE PACALESC
Continuam in acest numar sa va prezentam reactiile pe care le-a provocat campania cititorilor „Capital” „Dictatura furnizorilor”.
Marius Coman, Constanta: „Intotdeauna din multitudinea de produse le aleg pe cele apartinand liderilor. De aceea, cand m-am mutat am vrut sa ma cablez la lideri, adica la RCS. Firma nu avea retea in blocul meu, aveau in blocul vecin si mi-au spus ca pentru un singur abonat nu vin, insa pot sa strang mai multi vecini, sa cerem cablarea la ei – adica sa fac pe agentul pentru ei. M-am abonat ca toata scara la altii. Dupa un an au venit si RCS-RDS si m-am transferat la ei. Dupa plata taxelor, transferul efectiv a decurs foarte greu si numai dupa ce am ajuns la directorul general pe Constanta. Pentru ca imi platesc toate facturile, cu exceptia celei de cablu, din cont, s-a intamplat, de curand, sa intarzii si m-am trezit deconectat fara somatie. Cei de la firma spun ca mi-au trimis-o, dar ca „mi-a disparut” din cutia postala. Am platit toate taxele (decablare, recablare, abonament restant), dar dupa trei zile nu s-a rezolvat nimic, am primit numai promisiuni.”
Mihai Predescu: „Am cumparat in 2001 o Dacia SupeRNova in rate prin BRD, asa ca am fost obligat sa inchei asigurarea CASCO la ASIBAN pe durata creditului. Am avut pe durata asigurarii cateva daune si s-au rezolvat, mai putin una: mi s-a furat casetofonul original. Pentru ca nu a fost furt prin efractie, ci cu chei potrivite, care nu e acoperit de polita, nu mi-am putut recupera paguba.”
Patronul unui service auto: „Buna treaba si bun subiect cel cu service-urile. Ar trebui sa continuati, caci nereguli ar mai fi inca destule”.
George Sorin Preda, Bucuresti: „Apa Nova a trimis pe adresa blocului nostru o instiintare care ne aducea la cunostinta ca avem de plata, in plus, pentru ultimii zece ani, 16 milioane de lei. Apa Nova ne reproseaza ca nu le-am spus ca mai avem un contor de apa. Sunt convins ca ei trebuia sa stie cate contoare are blocul nostru si, chiar si asa, noi am platit apa „pausal” si nu vad rostul acestei penalizari. Nu consider normal ca un bloc sa plateasca pentru incompetenta salariatilor Apa Nova.”
Florin Dumitrascu: „Sunt proprietarul unei masini Dacia si, anul trecut, am avut o problema la inchiderea centralizata, iar cei din service mi-au spus ca trebuie schimbata o piesa. Am dat telefon la Vocea Clientului si urma sa fiu sunat peste trei saptamani. Dupa vreo luna si jumatate, timp in care nu am primit nici un telefon, sun eu din nou, numai ca, surpriza, nu mai gaseau comanda in calculator. Mi s-a dat alt termen, dar nici acesta nu a fost respectat. Dupa inca o luna am dat din nou telefon, iar parlamentari, discutii, alt termen, de parca nu asteptau decat sa-mi iasa masina din garantie.”