La începutul lunii martie, BRD a şocat puţin piaţa, venind cu o promoţie la depozitele în euro, respectiv cu o dobândă de 5% pe an. Practic, BRD a ajuns dintr-o dată să se bată în dobânzi cu băncile greceşti, care, deşi foarte bine capitalizate, plăteau dobânzi mai mari pentru a compensa legătura cu mamele lor aflate în suferinţă acasă. La câteva luni distanţă, aflăm că băncile franceze au redus creditarea în afara ţării cu circa 200 miliarde de dolari în ultimul trimestru din 2011.
Potrivit datelor Băncii Internaţionale a Reglementelor (BIS), în perioada octombrie-decembrie 2011, băncile franceze au redus creditarea peste hotare cu 5,3% sau 197 miliarde de dolari, după ce în trimestrul trei declinul a fost de 7,1%, cel mai semnificativ pentru instituţiile de creditare din Franţa din ultimii 12 ani, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
BNP Paribas, Societe Generale (banca-mamă a BRD) şi alţi creditori din Franţa şi din întreaga Europă îşi reduc portofoliile pentru a îndeplini reglementările mai stricte privind capitalul. Dar ritmul în care s-au redus activele băncilor sporesc temerile privind redresarea Europei.
Practic, fără suportul de la băncile-mamă din Franţa, sucursalele a trebuit să se reorienteze rapid către finanţarea de pe plan local. Acest fapt poate explica întrucâtva promoţia lansată de BRD pentru atragerea de resurse în euro.
Când BRD a venit cu promoţia de 5% pe an (ea expiră la sfârşitul lunii iunie n.r.), cea mai bună dobândă din piaţă era oferită de Piraeus, respectiv 4,8%. Totuşi, depozitul celor de la Piraeus era mai avantajos, întrucât nu avea comision de retragere la scadenţă, pe când la BRD era de 0,5%.
În trimestrul patru din 2011 creditarea globală a scăzut cu 2,5%, sau 799 miliarde de dolari, cel mai semnificativ declin de după colapsul băncii Lehman Brothers în urmă cu trei ani, arată datele BIS. Declinul a fost condus de băncile din zona euro, care au redus creditarea cu 584 miliarde de dolari, sau 4,7%.
Pe lângă băncile franceze, în perioada octombrie-decembrie 2011 au redus creditarea şi băncile din Spania (cu 35 miliarde de dolari sau 5,3%), Germania (cu 181 miliarde de dolari sau 4,7%) şi Italia (cu 32 miliarde de dolari sau 3,5%), arată datele BIS.