Băncile greceşti se bizuie tot mai puţin pe clienţii proprii şi au devenit total dependente de liniile de finanţare facilitate de Banca Centrală Europeană. Retrageri de numerar ale populaţiei şi firmelor de peste patru miliarde euro la finele săptămânii trecute, în paralel cu trei finanţări succesive prin asistenţa specială de lichiditate au inversat acest raport. Băncile elene mai pot spera să rămână în viaţă doar prin aceste legături cu sistemul băncilor centrale. Depozitele constituite pe plan local se mai cifrează la aproximativ 120 miliarde euro (aproximativ jumătate faţă de peste 230 miliarde euro cu cinci ani în urmă), în timp ce finanţările de speciale de tip ELA, aportul de capital al mecanismului de stabilitate EFSF şi alte colaterale de la băncile centrale au urcat la 125,8 miliarde euro, arage atenţia Zero Hedge. Portalul financiar arage atenţia şi de ce este important acest lucru: dacă instituţia de la Frankfurt retrage brusc finanţarea, aând în vedere calitatea deteriorată a activelor greceşti, şi s-ar aplica schema din Cipru, deponenţii din băncile greceşti ar pierde integral banii. "Dintr-o dată perspectiva unui bail-in care poate ajunge la 100% din totalul depozitelor grecilor devine atât de reală", mai spune articolul citat.