În mod normal, băncile greceşti îşi asigurau necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), în condiţiile în care finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE. Însă BCE a informat miercuri seară că nu va mai accepta obligaţiuni guvernamentale greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale. Obligaţiunile greceşti au în prezent un rating de tip 'junk', iar potrivit normelor BCE nu pot fi acceptate drept garanţii pentru credite. Până acum BCE a făcut o excepţie de la aceste norme în ideea de a da o mână ajutor băncilor greceşti.
'Decizia BCE este un act de presiune politică pentru a ajunge rapid la un acord. Grecia nu vrea să şantajeze pe nimeni, dar nici nu se va lăsa şantajată', a declarat oficialul guvernamental, adăugând că Atena va respecta mandatul pe care l-a câştigat la alegerile de luna trecută.
Ministrul grec de Finanţe şi premierul Alexis Tsipras au început duminică un turneu european, în încercarea obţinerii de sprijin pentru planurile lor vizând înlocuirea actualelor obligaţiuni suverane cu unele corelate cu evoluţia economiei elene.
La rândul său, un oficial din conducerea Băncii centrale a Greciei a precizat că decizia BCE nu va afecta băncile din Grecia. 'Decizia BCE nu va avea un impact asupra lichidităţii şi stabilităţii sistemului bancar din Grecia', a declarat oficialul care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
Cele patru mari bănci greceşti, National Bank of Greece SA, Piraeus Bank SA, Alpha Bank şi Eurobank, sunt prezente şi pe piaţa din România.
SURSA: Agerpres
