Anii 2000 si 2001 au reprezentat o perioada de cotitura in evolutia sistemului bancar romanesc. A fost momentul de "primenire" a sistemului bancar, moment in care au fost eliminate de pe piata acele banci care prin "performantele" lor negative, puneau in pericol insasi existenta sistemului. In aceasta perioada creditele neperformante au ajuns de la o pondere de aproximativ 30% in total credite, la doar 1-2%. Efortul a costat statul echivalentul a aproximativ 6-8% din PIB, dupa cum arata intr-o r
Anii 2000 si 2001 au reprezentat o perioada de cotitura in evolutia sistemului bancar romanesc. A fost momentul de „primenire” a sistemului bancar, moment in care au fost eliminate de pe piata acele banci care prin „performantele” lor negative, puneau in pericol insasi existenta sistemului. In aceasta perioada creditele neperformante au ajuns de la o pondere de aproximativ 30% in total credite, la doar 1-2%. Efortul a costat statul echivalentul a aproximativ 6-8% din PIB, dupa cum arata intr-o recenta iesire la rampa guvernatorul BNR, domnul Mugur Isarescu. Ce ne va rezerva insa anul 2002?
Daca pana acum accentul a cazut in principal pe masurile de insanatosire a sistemului bancar, in 2002 vom asista, asa cum o arata majoritatea analistilor economici, la o adevarata lupta intre banci pentru acapararea diverselor segmente de piata.
Cei doi mari actori de pe piata bancara romaneasca BCR si BRD-GSG vor trebui sa faca fata concurentei acerbe a altor doi mari: CEC-ului, care acum se extinde si in domeniul operatiunilor valutare si al persoanelor juridice, segmente ce nu ii intrau pana acum in aria obisnuita de interes, si Bancii Agricole Raiffeisen, banca ce dispune la ora actuala de o puternica retea de sucursale si de forta financiara a patronului sau austriac. Nu este de neglijat nici interesul pe care anumite banci straine, cu o forta financiara de exceptie, il manifesta pentru extinderea pe anumite segmente ale sectorului bancar romanesc, segmente ce nu le intrau pana acum in sfera de interes (vezi cazul Citibank Romania, care a patruns pe sectorul de retail).
Un aspect interesant il va constitui si privatizarea BCR, multe dintre bancile straine de renume de pe piata romaneasca fiind interesate de acest colos.
Nici bancile mai mici nu vor sta deoparte. Majoritatea isi vor extinde reteaua de sucursale, ajungand la un numar dublu sau chiar triplu de unitati bancare, comparativ cu momentul actual (de urmarit in acest sens evolutia bancilor grecesti, italienesti, olandeze si austriece din Romania). Fenomenul nu poate decat sa ne bucure, tinand cont de faptul ca din punctul de vedere al numarului de unitati bancare ce revin pe locuitor suntem pe ultimele locuri in Europa Centrala si de Est. Vom asista si la o serie de achizitii si fuziuni ce vor avea ca scop nasterea unor entitati bancare mult mai puternice. Si aici, daca ne comparam cu tari din Europa Centrala, vom vedea ca nu stam deloc pe roze, cea mai mare banca romaneasca, BCR, ocupand abia locul 25 in topul celor mai mari banci din Europa Centrala si de Est. Faptul nu e de mirare daca tinem cont ca totalul activelor bancare raportat la PIB reprezinta doar 29%, spre deosebire de Cehia (139%), Ungaria (70%) sau Polonia (66%).
O alta rezultanta a procesului de fuziuni si achizitii este legata de piata internationala. Nu ar fi de mirare daca am vedea patrunzand pe piata romaneasca banci germane, belgiene, italiene, prin intermediul altora care deja sunt in Romania in acest moment. Crearea unei piete unice europene, accelerata de adoptarea euro, va conduce la o serie de achizitii si fuziuni la nivelul entitatilor bancare din UE. Spre exemplu, bancile grecesti constituie un pol de interes pentru banci de talia Deutsche Bank, Commerzbank, Fortis etc.
Declaratiile unor oameni de afaceri cu privire la infintarea propriilor banci (vezi Ioan Nicolae, patronul Interagro) ne fac sa credem ca vom asista si la aparitia de noi entitati bancare romanesti. Ramane de vazut daca acestea vor beneficia de acea credibilitate necesara mentinerii pe piata, tinand cont ca incercarile de acest fel de pana acum s-au sfarsit, in general, intr-un mod nefericit (vezi cazul BRS, fosta Astra, Banca Unirea etc.).
Concurenta de pe piata nu va creste insa doar pe seama maririi numarului de participanti pe anumite segmente ale sectorului bancar, ci si prin largirea gamei de servicii oferite clientilor. BCR a lansat in ultima vreme pe piata 35 de noi servicii bancare pentru persoanele fizice si juridice. Iar cazul bancilor ce au venit cu noi oferte de produse nu este singular. E de remarcat explozia Internet banking-ului si Mobile banking-ului. Pentru anul 2002, se asteapta ca numarul clientilor care vor folosi aceste servicii sa creasca semnificativ.
In plus, va exista o concurenta acerba pe piata creditelor. Conform domnului Mugur Isarescu, ritmul de crestere a volumului de credite acordate persoanelor fizice si juridice a fost in 2001 de aproximativ 15-20%, ritm care, in viziunea oficialului BNR, se va mentine si in 2002. Scaderea nivelului rezervei minime obligatorii, fenomen care, conform oficialilor Bancii Nationale, va continua si in anul 2002, a condus la disponibilizarea unor importante sume de bani. Micsorarea dobanzilor la titlurile de stat a dus la alte disponibilizari de sume din portofoliul bancilor, acestea considerand adesea mult prea mici dobanzile oferite de Ministerul Finantelor. Efectul nu a intarziat sa apara. Bancile au fost nevoite sa se orienteze catre creditare, segment insuficient exploatat, dupa cum o arata statististicile, atat pe partea de persoane fizice, cat si pe cea de persoane juridice (doar 12% din investitiile facute de firme s-au realizat cu resurse financiare provenind de la banci). Un alt factor ce a impulsionat activitatea de creditare, factor ce se va manifesta si in anul 2002, va fi scaderea dobanzilor. Conform analistilor, in prima jumatate a anului 2002 nu vom avea o scadere spectaculoasa a acestora, ci doar cu 1-2%, comparativ cu nivelul lunii decembrie 2002, dar in a doua parte a acestui an, in cazul in care previziunile Guvernului cu privire la inflatie se vor confirma, vom putea ajunge la un nivel al dobanzilor de 28-34% la credite si de 20-24% la depozite.
Astfel, exista premisele dezvoltarii pietei creditului pe trei directii principale: credite pentru locuinte, credite pentru bunuri de folosinta indelungata si o directie, sa-i spunem, mai neconventionala: credite de consum sau de trezorerie, luate prin intermediul cardurilor de credit. In domeniul creditelor pentru locuinte, e de asteptat aparitia pe aceasta piata a noi actori (CEC-ul care e in tratative cu doua banci germane pentru infintarea unei banci in Romania, care sa aiba ca domeniu exclusiv de activitate sectorul imobiliar, Banca Agricola – Raiffeisen, care are in pregatire un produs de tip credit imobiliar destinat persoanelor tinere cu venituri medii spre mari etc.), precum si a unor produse mai atractive pentru client (dobanzi mai mici, operativitate mai mare in analizarea dosarului de creditare etc.).
In ceea ce priveste cardurile de credit, e de asteptat o crestere a numarului acestora (ele detin la ora actuala o pondere de 6-7% din totalul cardurilor emise), precum si a numarului de banci care vor oferi un astfel de produs (un exemplu este Banc Post, liderul cardurilor de debit din Romania care, de curand, a emis cardul de credit Brilliant sub sigla Visa).
Piata cardurilor, in general, se va orienta in 2002 spre cresterea numarului de comercianti acceptatori de carduri, existand un consens in aceasta privinta la nivelul bancilor din Romania. Totodata isi vor face aparitia si noi emitenti de carduri (Commercial Bank of Greece etc.).
Tendinte de evolutie ale sistemului bancar romanesc In 2002
· Cresterea concurentei in domeniul ofertei de servicii bancare.
· Aparitia de produse bancare personalizate pe zone sau regiuni
geografice.
· Consolidarea unor banci romanesti prin achizitii si fuziuni.
· Sporirea numarului de unitati bancare.
· Cresterea activitatii de creditare cu un ritm de aproximativ 20%.
· Scaderea dobanzilor la credite la un nivel de aproximativ 28-34%.
· Scaderea dobanzilor la depozite pana la un nivel de aproximativ
23-24%.
· Cresterea numarului de carduri si in special a numarului de carduri de credit.
Cresterea cu 20-25% a activelor sistemului bancar.r