In locul frizeriei de cartier, acum a aparut o banca, in vreme ce alte banci au luat locul vechilor cofetarii, alimentare sau magazine de unelte. Agentii mici, cu unul sau doua ghisee si un automat, au impanzit periferia oraselor, iar expansiunea este departe de sfarsit. Locuitorii cartierelor marginase nu mai trebuie sa mearga in centru pentru a deschide un cont sau pentru a lua un credit. Dornice sa castige o cota cat mai mare pe piata de retail, bancile aduc acum ghiseul cat ma
In locul frizeriei de cartier, acum a aparut o banca, in vreme ce alte banci au luat locul vechilor cofetarii, alimentare sau magazine de unelte. Agentii mici, cu unul sau doua ghisee si un automat, au impanzit periferia oraselor, iar expansiunea este departe de sfarsit.
Locuitorii cartierelor marginase nu mai trebuie sa mearga in centru pentru a deschide un cont sau pentru a lua un credit. Dornice sa castige o cota cat mai mare pe piata de retail, bancile aduc acum ghiseul cat mai aproape de casa.
In momentul de fata, cu exceptia institutiilor care intra pentru prima data intr-un judet si trebuie sa deschida sucursale, aproape nimeni nu se mai gandeste sa construiasca sedii “mamut”, cat mai aproape de centru. Noul model este agentia sau punctul de lucru de mici dimensiuni, parte dintr-o retea care trebuie sa acopere cat mai multe cartiere. Deja, in Bucuresti si in orasele mari, aproape nu mai exista strada importanta pe care sa nu functioneze macar o banca.
Miza expansiunii fara precedent: piata persoanelor fizice, de unde bancile asteapta cele mai mari profituri in anii urmatori. In prezent, potrivit unui studiu realizat de UniCredit Group, avutia financiara a romanilor nu depaseste 19% din PIB, comparativ cu un nivel mediu de 53% in zona tarilor candidate sau care au aderat recent la UE, iar indatorarea financiara reprezinta doar 8%, fata de 14% media regiunii. Potentialul de crestere este, insa, enorm. De la 277 de euro anul trecut, indatorarea financiara pe locuitor este de asteptat sa se dubleze pana in 2008, cand se estimeaza un nivel de 546 de euro.
Potentialul pietei de retail justifica pentru banci investitii impresionante in dezvoltarea retelei de retail, astfel incat sa poata aduce clientilor “sub nas” o intreaga paleta de produse si servicii. Printre institutiile cele mai “agresive”, Banca Transilvania si BRD Groupe Societe Generale au deschis, fiecare, peste 100 de unitati noi anul trecut, anul acesta urmand sa isi adauge inca 60-70 de agentii. Pentru extinderea si modernizarea retelei, Banca Transilvania a scos din seif, in 2005, aproape noua milioane de euro. La finele anului va avea 300 de unitati, toate in spatii inchiriate, zona prioritara de extindere fiind Transilvania. Suprafata medie a unei unitati nu depaseste 100-120 metri patrati, iar intr-o agentie lucreaza cel mult cinci-sapte angajati. Spatiile inchiriate sunt preferate si de BRD, ca de altfel de majoritatea bancilor din tara, dezvoltarea retelei urmand sa fie orientata, in 2006, cu precadere catre orasele mici. In topul agresivitatii, cu cele mai multe sucursale deschise recent, s-au mai impus ING, Carpatica, OTP, Finansbank si Raiffeisen.
Desi prezenta in aproape toate orasele, nici cea mai mare banca din tara, BCR, nu a oprit extinderea si modernizarea retelei oarecum “imbatranite”. “Cresterea activitatii de retail din ultimii ani a impus atat cresterea numarului de unitati mici, pentru a fi mai aproape de clienti, cat si transformarea sucursalelor existente in centre de consultanta si vanzare”, spune Maria Racovita, directorul executiv al Directiei de administrare a retelei BCR. Potrivit afirmatiilor sale, in afara zonelor centrale din orase, unde deja exista o densitate mare de unitati bancare, sunt vizate cartierele, zona metropolitana, supermarketurile, orasele mici si chiar mediul rural. In 2005, BCR a deschis nu mai putin de 60 de agentii, iar in primul trimestru din 2006, inca 18 unitati. Suprafata medie a unei unitati noi BCR este acum de numai 150 metri patrati, costul de deschidere situandu-se intre 300.000 si 500.000 RON.
Investitii importante pentru extinderea retelei teritoriale au programat, in 2006, si banci ca HVB (zece milioane de euro), Raiffeisen (cinci milioane de euro), Romexterra, Carpatica (circa trei milioane de euro), Citibank (un milion de euro) sau Finansbank. La fel de agresive in deschiderea de noi unitati raman ING, care vrea sa adauge in 2006 inca 70 de unitati pentru persoane fizice si zece sucursale, si OTP, pentru care investitiile totale se vor apropia astfel de 6,2 milioane de euro. Strategia fiecareia are particularitati. Potrivit directorului executiv Bogdan Merfea, Raiffeisen este interesata in special de orasele mari, zonele centrale si comerciale, in conditiile in care banca are deja o retea buna in localitatile mai mici. HVB, care va incheia curand fuziunea cu Banca tiriac, se concentreaza pe orasele in care inca nu are acoperire. “Scopul nostru este de a acoperi prin reteaua de sucursale in primul rand resedintele de judet si apoi orasele cu peste 100.000 de locuitori si cu potential mare de dezvoltare”, declara Manuela Plapcianu, Managing Board Membru al viitoarei banci HVB-tiriac. Pentru Banca Carpatica, tinta principala este Bucurestiul, potrivit presedintelui Nicolae Hoarta, in timp ce OTP isi doreste cate doua, trei sucursale in fiecare resedinta de judet si acoperirea oraselor cu peste 40.000 de locuitori.
De obicei, pentru unitatile noi alegem zone de trafic pedestru intens, care ofera insa si spatiu de amenajare a unor locuri de parcare pentru clienti.
Manuela Plapcianu,
Managing Board Membru al viitoarei banci HVB-Tiriac
