Dacă vreţi ca banii economisiţi să facă mai mulţi „pui”, însă nu aveţi experienţă în jocul pe bursă, puteţi să apelaţi la fondurile de investiţii sau, mai nou, la depozite bancare specializate, unde o parte din sumele depuse sunt plasate în fonduri de investiţii, iar dobânzile sunt mai mari decât în oferta standard.
Mai multe bănci de top din România şi-au adăugat în ofertă depozite cu o componentă investiţională care presupune plasarea a 20%-30% din sume în fonduri de investiţii. Majoritatea ofertelor au fost lansate de bănci mari precum Raiffeisen, BCR, Banca Transilvania în vara anului trecut, când bursa promitea randamente mult mai mari decât nivelul dobânzilor. Unele bănci au renunţat temporar la aceste produse în momentul în care cotaţiile bursiere s-au prăbuşit.
Raiffeisen este una din băncile care a eliminat din ofertă depozitele cu componentă investiţională. Reprezentanţii instituţiei motivează renunţarea la aceste produse prin faptul că dobânzile variază şi nu pot fi susţinute pe o perioadă îndelungată de timp. În 2008, Raiffeisen a lansat o ofertă care prevedea plasarea a jumătate din sumele depuse într-unul din fondurile Benefit şi Prosper, în timp ce pentru restul de jumătate, banca oferea o dobândă preferenţială.
Moda plasamentelor în obligaţiuni
Depozitele cu componentă investiţională au revenit în actualitate odată cu tendinţa de scădere a dobânzilor. Accentul nu se mai pune pe acţiunile la bursă, ci pe titlurile de stat emise din belşug de ministerul de Finanţe, la randamente atractive.
BT Asset Management, societate afiliată Băncii Transilvania, recomandă clienţilor fără experienţă un fond de obligaţiuni. Banca are în portofoliu „Depozitul activ”, care presupune plasarea a 70% din sumă sub formă de depozit bancar cu o dobândă anuală de 10.25% – cu 0.5 puncte procentuale mai mare decât dobânda pentru un depozit clasic – şi a restului de 30% într-un fond de investiţii.
BT Obligaţiuni a adus deponenţilor un câştig de 10,5% de la începutul anului. Un alt fond administrat de aceeaşi societate – BT Clasic – cu 20% din active plasate în acţiuni a dus un randament de 10,5% în ultimele 12 luni şi de 21,4% de la începutul anului. Însă unitatea de fond de la BT Clasic a pierdut aproape 15% din valoare în perioada 1 septembrie 2008 -2 martie 2009. Veştile bune în cazul deponenţilor la acest fond au venit abia din primăvară, când cotaţiile au început să crească.
Banca Comercială Română are în septembrie o ofertă promoţională pentru un depozit la termen, combinat cu plasamente în fondul de investiţii BCR Dinamic. Suma minimă este 3.500 RON, din care 80% constituie un depozit cu o dobândă fixă de 9.90% anual şi 20% sunt folosiţi pentru achiziţionarea de unităţi de fond.
Fondul BCR Dinamic ţinteşte să plaseze jumătate din sumele adunate de la clienţi în acţiuni şi jumătate în titluri cu risc scăzut, deşi deocamdată balanţa e inclinată în favoarea celor din urmă – 64% din sume fiind plasate în depozite şi obligaţiuni (de stat, municipale şi corporatiste). Dacă în luna mai fondul raporta o pierdere de aproape 23% în ultimele 12 luni, în august trecuse deja pe plus, cu un câştig de 15,5% faţă de începutul anului.
BRD are în portofoliu două depozite care permit plasamente în fonduri de investiţii – unul cu risc scăzut şi unul mai riscant.
Oferta Tandem este o combinaţie între un depozit la termen în lei sau euro şi o investiţie minimă de 500 RON sau 500 de euro în fondul Simfonia, cu plasamente cu risc scăzut. Depozitul are o dobândă cu 0,25 puncte procentuale mai mare decât un depozit clasic. Oferta Concerto şi depozit la termen tot de la BRD constă într-un depozit la termen cu dobândă preferenţială şi o investiţie de minim 1.500 RON într-un fond de investiţii diversificat, mai riscant.
Fondul Simfonia a dus deponenţilor un câştig de 13,7% în ultimele 12 luni şi 9,5% de la începutul anului, în timp ce fondul Concerto 12,8% de la începutul anului şi aproape 7% în ultimele 12 luni.
În august, fondurile monetare deţineau 62% din piaţa fondurilor de investiţii, fiind urmate de cele obligaţiuni (16%) şi cele divesificate (12.2%), potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri. Activele din fondurile de acţiuni reprezentau doar 5.6% din totalul sumelor plasate în fonduri, urmate de categoria altele, cu 4.2% (fonduri cu o structură care nu se încadrează în nici una dintre categoriile de mai sus) .
