Dintre instituţiile de credit importante care ­­şi-­au anunţat până în prezent rezultatele la nouă luni, una singură se poate „mândri“ cu o creştere a provizioanelor mai mică de 200%.

Cea mai mare bancă locală după active, BCR, a fost nevoită să constituie provizioane de o valoare totală aproape egală cu volumul creditelor acordate, în perioada decembrie 2008 – septembrie 2009. Potrivit propriilor raportări financiare, în perioada mai sus amintită, BCR a acordat credite de 910 milioane de lei, dar a constituit provizioane pentru împrumuturile restante de peste 860 de milioane de lei.

Situaţia nu este mult diferită nici la celelalte bănci importante care şi-au anunţat rezultatele la nouă luni. Astfel, la BRD, costurile cu riscul de credit au crescut de la 226 milioane de lei, în septembrie 2008, la 673 de milioane de lei, în luna similară a acestui an. Banca Transilvania a înregistrat o creştere de 151% a provizioanelor,  la 359 de milioane de lei. Volksbank, a treia prezenţă locală după active, unde creditele acordate depăşesc de aproape şase ori depozitele atrase, refuză să divulge valoarea totală a costurilor cu riscul. Preşedintele băncii lasă însă de înţeles că acestea au crescut semnificativ. „Rezultatele pozitive sunt potrivit standardelor internaţionale de contabilitate, IFRS. În conformitate cu standardele româneşti de contabilitate, Volksbank a înregistrat pierderi după primele nouă luni şi anticipăm că vom încheia acest an tot pe pierdere“, spune Gerald Schreiner, preşedintele Volksbank. Diferenţa majoră dintre standardele de raportare internaţionale (IFRS) şi cele româneşti (RAS) constă tocmai în faptul că IFRS sunt mai „îngăduitoare“ în privinţa constituirii provizioanelor. De exemplu, pe standardele RAS, băncile pot scădea la constituirea provizioanelor până la 100% din valoarea garanţiilor prezentate la creditele cu probleme.

Scăderi şi de trei  cifre ale profiturilor

Dintre cele patru bănci care şi-au anunţat rezultatele financiare aferente primelor trei trimestre, Banca Transilvania a înregistrat cea mai mică creştere a provizioanelor. A avut însă, de departe, şi cea mai mare scădere a profitului net. După primele nouă luni, banca a obţinut un câştig net de doar 48,2 milioane de lei, de peste opt ori mai mic decât în perioada similară din 2008. Şi BCR a avut de suferit în ceea ce priveşte profitul. Deşi veniturile din activitatea bancară au crescut faţă de septembrie 2008, profitul net a scăzut cu 43,9%, în condiţiile în care valoarea totală a provizioanelor a crescut de peste patru ori. „Rezultatul operaţional continuă să aibă o evoluţie pozitivă, dar acest lucru nu este suficient pentru a contracara creşterea costului riscurilor, faţă de care avem o abordare prudentă, în contextul în care condiţiile economice rămân dificile“, comentează Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR. De altfel, cele 92,7 milioane de lei câştigate în al treilea trimestru din 2009 reprezintă cel mai mic profit trimestrial de la privatizarea băncii în 2007.

Adio credite de consum

BCR îşi pune speranţele în creditele garantate.  „Creditele garantate, ­­res­pec­tiv cele ipotecare, au continuat să avanseze moderat, dar acest avans a fost contra­balansat de scăderea împrumuturilor negarantate. O revenire mai puternică a creditării ipotecare este de aşteptat ca urmare a programului Prima Casă“, arată un comunicat al băncii. Şi BRD, al doilea jucător local, a înre­gistrat scăderi importante ale profitului. Deşi rezultatele a­nun­ţate arată o diminuare a câşti­gurilor de doar 19%, în realitate, pro­fitul a scăzut cu 36%, în condiţiile în care raportările BRD nu au inclus şi suma câştigată anul trecut din vânzarea participaţiei la Asiban. În primele nouă luni din 2009, BRD a avut un profit net de doar 660 de milioane de lei, faţă de 1,03 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

Nici reprezentanţii BRD nu se aşteap­tă la o revenire a creditării, mai ales în ceea ce priveşte împrumuturile pentru persoane fizice. „Activitatea bancară a suferit şi în trimestrul al treilea efectele crizei. Acest lucru s-a întâmplat pe de o parte din cauza lipsei cererii de produse şi servicii bancare, mai ales pe piaţa persoanelor fizice, şi pe de altă parte, din cauza continuării creşterii creditelor neperformante“, explică Patrick Gelin, preşedintele BRD. Provizioanele BRD au urcat de trei ori faţă de 2008.

184-41459-capital_31.jpg

Răul mare abia urmează

– Instituţiile de credit cu expunere amplă  pe ţările din Europa Centrală şi de Est se vor confrunta cu adevăratul test în primele trimestre ale anului viitor, arată o analiză Reuters. Analiştii au tras această concluzie în ciuda faptului că valul de creştere a restanţelor a început să piardă din intensitate, observând însă că majoritatea bancherilor chestionaţi se bazează pe relansări economice rapide ale statelor din regiune. „Momentul adevărului va fi în 2010, când se va alege grâul de ­neghină“, comentează Mathias Siller, ad­mi­nistrator al fondului Barings Asset Management.  

– Băncile au încercat să „uniformizeze“ cât mai bine creşterea creditelor neperforman­te de la începutul crizei în regiune, mergând până la limitele regulilor de contabilitate, pentru a crea privizioane cât mai re­duse în acest sens, întinse pe perioade cât mai lungi de timp, notează Reuters. Agenţia precizează că principalele riscuri vin din zona creditelor care au fost restruc­turate pentru evitarea situaţiei de default.