Finanţele au renunţat să se împrumute de pe piaţa internă, considerând că preţul cerut este prea mare. Pe de altă parte, pretenţiile băncilor arată că statul a devenit un client tot mai riscant.
Randamentele medii acceptate de Ministerul Finanţelor la titlurile de stat s-au diminuat de la lună la lună în ultimul an şi jumătate, ajutate de reducerile de dobândă decise de BNR, ajungând în jurul a 6% în mai. La ultimele trei licitaţii, însă, trezoreria a declinat ofertele băncilor din cauza preţului prea ridicat.
Două dintre licitaţii au fost pentru obligaţiuni de stat pe trei ani, iar cealaltă pentru certificate de trezorerie pe un an. Cele mai recente licitaţii similare au fost în aprilie, când statul a vândut obligaţiuni pe trei ani la un randament mediu de 6,8% pe an, respectiv în mai, când a vândut certificate pe un an la un randament mediu anual de 6,29%. Mizând pe nevoia foarte mare de bani a ministerului atât pentru a finanţa deficitul, cât şi pentru a refinanţa împrumuturile scadente în acest an, băncile au cerut randamente mai mari.
Totodată, climatul politic incert, tergiversarea măsurilor de corectare a deficitului bugetar aflat în creştere de la debutul lui 2010 şi, implicit, periclitarea acordului de finanţare externă alimentează percepţia negativă a investitorilor asupra României. Pretenţiile băncilor comerciale la randamente mai mari sunt justificate, atâta timp cât riscurile induse de indecizia guvernamentală persistă.
De unde mai vin banii
De la începutul acestui an, valoarea totală a emisiunilor, atât noi, cât şi reînnoite, de titluri de stat este de 19,81 miliarde de lei. Ministerul Finanţelor intenţionează ca, în 2010, să acopere circa 50% din deficitul bugetului general consolidat, prin împrumuturi de la băncile din România, şi să refinanţeze emisiunile scadente în sumă de 24,59 miliarde de lei.
Ţinta de deficit agreată cu Fondul Monetar Internaţional, în februarie 2010, este de 32 miliarde, dar va fi majorată odată cu revizuirea, pe de o parte de scădere a PIB, iar pe de alta de creştere a ţintei deficitului ca pondere în PIB de la 5,9% la 6,8%. Prin urmare, Finanţele vor să atragă cel puţin 40 miliarde de lei de pe piaţa internă, în 2010, ceea ce ar însemna împrumuturi de încă 20 de miliarde de lei în a doua parte a anului. Suma este considerabilă, mai ales că lichiditatea băncilor locale s-a subţiat, conform celui mai recent raport al BNR, iar expunerea acestora pe titluri de stat se apropie de plafonul maxim admis. Însuşi guvernatorul Mugur Isărescu avertizează: „dacă băncile ajung la un grad de expunere după care consideră că nu mai pot împrumuta statul, atunci finanţarea deficitului bugetar va deveni o problemă… Este posibil ca Ministerul Finanţelor să aibă probleme în a găsi bani. Sunt şi nu sunt bani în piaţă. Chiar dacă în general sunt bani, nu sunt bani pentru a finanţa deficitul bugetar“.
Statul nu a fixat un volum total indicativ al emisiunilor pentru acest an, din cauza dificultăţii de a estima nivelul deficitului bugetar şi a incertitudinii surselor de finanţare a acestuia. Următoarea licitaţie este programată pe 14 iunie şi va fi pentru o emisiune de certificate de trezorerie pe şase luni.
Tendinţă
După ce în 2009 randamentele medii la titlurile de stat acceptate de Finanţe au fost între 12,85 şi 9,95%, din ianuarie 2010 au scăzut treptat, ajungând la 6,3% în mai. La utlimele trei licitaţii, băncile au cerut însă dobânzi mai mari.
