Această mişcare ar putea zădărnici eforturile Băncii Centrale Europene de a coborî dobânzile obligaţiunilor emise de Italia.
După ce a au fost obligate să-şi treacă în cont pierderi masive în cazul datoriilor greceşti, instituţiile financiare nu mai vor să facă aceeaşi greşeală. Atunci, sub presiunea guvernelor şi sperând că CDS-urile (primele de risc – n.r.) urmau să le protejeze investiţiile, au păstrat obligaţiunile greceşti până când a fost prea târziu pentru a le vinde.
Acum, când BCE este dispusă să cumpere obligaţiuni, creditorii vor să pofite de o oportunitate care ar putea să nu mai existe în viitor. Membrii consiliilor de administraţie ale marilor bănci au luat astfel decizia de a scăpa de niste active cu potenţial toxic. Mai mult de atât, multe instituţii financiare şi-ar putea schimba strategia de achiziţii şi ar putea renunţa, pe viitor, la alte achiziţii de datorii italiene.
