Cartelele de plata din plastic au aparut in Statele Unite la sfarsitul anilor 50. In cei 40 de ani care au trecut de atunci, platile cu carduri au castigat, incet, dar sigur, teren in fata celor cu numerar, ajungand sa le devanseze in unele tari. Aproape toti cetatenii din tarile vestice sunt posesorii unui card, iar foarte multi detin chiar un portofoliu de patru-cinci carti de plata, folosind una dintre ele, in functie de tipul platii facute. Pe langa simplitatea utilizarii si riscul redus i
Cartelele de plata din plastic au aparut in Statele Unite la sfarsitul anilor 50. In cei 40 de ani care au trecut de atunci, platile cu carduri au castigat, incet, dar sigur, teren in fata celor cu numerar, ajungand sa le devanseze in unele tari. Aproape toti cetatenii din tarile vestice sunt posesorii unui card, iar foarte multi detin chiar un portofoliu de patru-cinci carti de plata, folosind una dintre ele, in functie de tipul platii facute. Pe langa simplitatea utilizarii si riscul redus in caz de pierdere sau furt, cardurile ofera posesorilor un alt mare avantaj.
Titularul beneficiaza de imprumuturi din partea bancii emitente a cardului. El poate efectua plati ce depasesc suma detinuta in contul de card, de aici venind si denumirea de carte de credit. In prezent, cardurile nu sunt utilizate nici macar pentru 1% din totalul platilor facute in Romania. Cu exceptia cardului Prima, emis de Banca Romana pentru Dezvoltare, cartile de plata emise in tara sunt carti de debit, iar titularul nu poate face cumparaturi decat in limita disponibilului din cont. Chiar si in cazul cardului Prima, suma maxima cu care se poate depasi disponibilul din cont este de numai 400.000 lei.
Desi numarul de carduri puse in circulatie de bancile autohtone creste substantial de la an la an, suntem cu mult in urma unor tari ca Polonia, Cehia sau Slovacia. Decalajul dintre acestea si Romania este si mai vizibil daca se compara numarul de carduri existente la mia de locuitori. Doi giganti financiari activeaza in prezent pe piata cardurilor din Romania: VISA si Europay.
Prognozele pentru 1999 sunt deosebit de optimiste. „Fata de 1997, numarul de carduri VISA emise in Romania a crescut cu 738%. La sfarsitul lunii septembrie 1998, bancile romanesti emisesera 14.914 carduri Classic, 36.230 carduri Electron si 4.733 de tip Business, toate sub sigla VISA. Prin similitudine cu evolutiile inregistrate pe alte piete, estimam ca pe piata romaneasca a cardurilor va avea loc in perioada urmatoare un adevarat „boom”, care va duce la o crestere masiva a numarului utilizatorilor de carduri”, afirma Alan Goslar, vicepresedinte al Directiei de dezvoltare a VISA. „Aceasta evolutie s-a inregistrat in toate tarile, atunci cand a fost introdus pentru prima oara sistemul de plata cu carduri. La inceput, persoana care primeste salariul pe card fuge imediat la bancomat si transforma totul in numerar. Trec aproape trei ani pana cand devine increzator in sistem si pastreaza banii in cont”, continua acesta.
Si prognozele Europay pentru Romania sunt la fel de roz. Fata de 1997, cand au fost emise 25.000 de carduri tip Maestro si 700 tip MasterCard, in 1998, in Romania au fost emise in sistem Europay 51.000 de carduri Maestro si 9.000 MasterCard. „Estimarile noastre indica faptul ca in Romania, in viitorii cinci ani, vor exista peste cinci milioane de purtatori de carduri. Intervalul de timp in care se poate ajunge la acest numar de utilizatori poate fi influentat puternic de aspecte macroeconomice si de dezvoltarea generala a sistemului bancar. Planurile de afaceri dezvoltate impreuna cu bancile romanesti membre ale Europay vizeaza atingerea, la sfarsitul anului 1999, a unui volum de 350.000 de carduri purtand marca Europay”, declara Razvan Munteanu, director regional pentru Europa de Est la Europay.
Bugetarii starnesc
interesul bancherilor
Rolul principal in extinderea utilizarii cardurilor il au bancile comerciale autohtone. Cartea de plata nu este un produs in sine, ci doar un canal de distributie a unui serviciu bancar. Utilizatorul nu isi „ia card”. Actiunea principala pe care o face este de fapt deschiderea unui cont la banca. Cardul este doar un produs conex al acestui cont, o „cheie electronica” ce ii permite accesul facil la contul respectiv. Pentru banci, serviciile de carding reprezinta o modalitate de atragere a disponibilitatilor banesti. Exista doua directii majore de actiune pentru dezvoltarea activitatii de carding. „Trebuie facute eforturi pentru cresterea numarului de utilizatori si, in acelasi timp, pentru cresterea gradului de acceptabilitate a cardurilor. Nu putem dota o persoana cu un card pe care sa nu il poata folosi pentru ca sunt prea putine magazine in care este acceptat. Nici magazinele nu sunt interesate de acceptarea platilor cu card, cata vreme nu sunt cumparatori care sa solicite acest lucru. Este un cerc vicios si trebuie actionat concomitent in ambele directii”, afirma Ion Matei, director al Directiei Operatiuni Necomerciale la Banca Comerciala Romana.
„Cresterea numarului de utilizatori se poate realiza prin doua metode principale. Prima este dotarea cu carduri a vechilor clienti ai bancii. In prezent, avem 3.000.000 de conturi si, pentru inceput, vom dota gratuit cu carduri 10% din titularii acestor conturi. O alta directie o reprezinta atragerea de noi clienti prin utilizarea contului de card pentru plata salariilor la diferite firme sau institutii. Salariatii primesc carduri fara sa plateasca nici o taxa, iar firma realizeaza economii substantiale datorita eliminarii costurilor manipularii numerarului”, continua domnul Ion Matei.
Si pentru cresterea acceptabilitatii se investesc sume importante. „Banca noastra are in functiune, in acest moment, 109 automate de eliberare a cash-ului. Un asemenea aparat costa intre 28.000 si 30.000 de dolari, in functie de marca si de numarul de aparate comandate. Pentru dotarea unui magazin cu un aparat de electronic de efectuare a platii on-line (POS), banca cumpara aparatul si softul respectiv si asigura instruirea personalului care il va exploata”, spune Cristina Niculescu, director la Directia de Exploatare Carduri a Banc Post.
Desi potentialul pietei de carding este foarte mare, concurenta intre bancile romanesti care activeaza in acest domeniu este vizibila. Fiecare incearca sa ofere o diversitate cat mai mare de produse si conditii cat mai avantajoase pentru clienti. Exista chiar acuzatii de practicare a unor comisioane de dumping de catre concurenti, pentru atragerea utilizatorilor. In viitorul apropiat, tinta principala a emitentilor de carduri o reprezinta sectorul bugetar. Desi in acest sector salariile sunt foarte mici, numarul potentialilor utilizatori de carduri este foarte mare.
Doar in Ministerul Educatiei se estimeaza un necesar de cateva sute de mii de carduri pentru plata salariilor si a burselor. Chiar daca numarul de utilizatori de carti de plata din Romania este foarte mic, bancherii sunt multumiti de ritmul rapid de crestere a acestuia si au planificat bugete substantiale pentru dezvoltarea viitoare a activitatii de carding.