La data de 13 februarie a. c. expiră termenul pină la care actualele cooperative de credit-bănci populare trebuie sa depuna, la Banca Nationala a Rominiei, cerere de autorizare, i vederea continuarii activitatii. Ele pot opta pentru una din urmatoarele variante: fie sa-si continue activitatea ca organizatii cooperatiste, conform Ordonantei de Urgenta nr. 97 din 2000, modificata, fie sa se transforme i banci comerciale. Neexprimarea nici uneia dintre cele doua optiuni echivaleaza cu acceptarea falimentului, legea avind o prevedere imperativa i acest caz. O singura cooperativa de credit, din Ardeal, si-a exprimat optiunea de a se transforma i banca comerciala, isa cererea acesteia a fost respinsa de BNR. Probabilitatea aparitiei unui caz similar este extrem de redusa, atit i viziunea specialistilor din BNR, cit si potrivit informatiilor din interiorul sistemului cooperatist.
Procesul de reorganizare a scos la lumina nereguli, abil ascunse pina acum, i interiorul organizatiilor cooperatiste. Petitii, sesizari au ajuns si i Banca Nationala a Rominiei. Existenta unei fraude, la nivelul unei cooperative de credit, nu presupune automat si respingerea autorizatiei de functionare de catre BNR. Opozitia bancii centrale va surveni, conform legii, daca organizatia se afla i incapacitate de plata (nu sunt admise rescadentarile), daca obligatiile sale depasesc valoarea activelor. Documentele prezentate la BNR nu vor fi singurele care vor sta la baza deciziei de refuz sau de acceptare a cererii de autorizare a activitatii. Sunt informatii contradictorii, la nivelul bancii centrale, conform carora deponentii reclama, pe de o parte, imposibilitatea intrarii i posesia sumelor depuse, i timp ce conducerea cooperativei de credit infirma intrarea i incapacitate de plata. „Conducerea BNR urmeaza sa decida cum se vor derula procedurile de verificare, pe seama reclamatiilor actualizate, tinind cont de sesizarile instantei sau ale Politiei”, afirma Emilian Antonescu, director i BNR.
Pentru retelele care deja functioneaza, conform vechii legi (Legea nr. 109/1996), termenul de 13 februarie este definitiv. Pentru retelele noi, care se ifiinteaza conform OU nr. 97, exista posibilitatea reinoirii cererii de autorizare, i termen de trei luni, i care acestea pot efectua eventuale corectii.
Depunerile nu sunt garantate
Respingerea autorizatiei de functionare echivaleaza cu iceperea procedurilor de lichidare. Partea buna consta i faptul ca este o cale sigura pentru a pune punct agoniei institutiilor care totusi traiesc asaltate de depunatorii ce nu-si pot recupera banii. Partea proasta este ca lipsesc procedurile pentru falimentul cooperativelor de credit. „Reglementarea actuala nu este deloc clara, ea face trimitere catre Legea nr. 109/1996, la fel de vaga. Lipseste procedura care trebuie urmata i cazul lichidarii. Ramine la latitudinea instantei sa stabileasca daca este competenta sa judece cazul dupa Legea nr. 64 sau dupa Legea nr. 31, dar instanta poate foarte bine sa spuna ca nu are competente sa decida deschiderea procedurii pe una sau alta dintre cele doua legi”, afirma avocatul Arin Stanescu, administrator la SC Reconversie si Valorificare Active SA. Specialisti din BNR sunt de parere ca daca legea nu vine cu clarificari concrete, atunci se aplica procedura standard, lichidarea administrativa (dupa Legea nr. 31) sau judiciara (dupa Legea nr. 64/1995) sau se merge pe o procedura deja uzitata. Pina i prezent, o singura cooperativa de credit- banca populara a intrat i lichidare – Banca Populara Fortuna. „in cazul Bancii Populare Fortuna, a fost o cerere introdusa de conducerea institutiei, care a solicitat deschiderea procedurii pe Legea nr. 64, iar instanta a acceptat-o”, ne-a declarat Arin Stanescu, lichidatorul bancii populare. Lucrurile se pot complica, isa, daca cererea i instanta este introdusa de un creditor, i cazul i care conducerea cooperativei de credit tergiverseaza actiunea, iar organele de control scapa din vedere aceasta obligatie ce deriva din lege. Arin Stanescu nu crede ca lucrurile se limpezesc, obligatoriu, daca actiunea i instanta este iaintata de conducerile cooperativelor de credit. „in mod sigur, legea trebuie sa vina cu clarificari privind falimentul acestui gen de institutii de credit”, precizeaza el. Un lucru este cert isa: banii depusi la aceste institutii (respinse la autorizare sau cele intrate i lichidare sub efectul legii) nu sunt garantati. Depunatorii isi pot recupera banii pe masura valorificarii activelor de catre lichidator si a icasarilor de la debitori.