Banca Națională se află în discuții cu băncile comerciale și cu instituțiile statului pentru găsirea celei mai bune formule de plafonare a gradului de îndatorare a clienților atunci când contractează un credit ipotecar sau de consum. Legea va fi gata în toamnă și este considerată pozitivă de către analiști.
Informațiile din urmă cu câteva luni conform cărora Banca Națională a României urmează să stabilească un prag maxim pentru gradul de îndatorare a clienților bancari au devenit realitate după ce Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că legea va apărea în toamnă. „Îndatorarea este o chestiune de securitate națională, nu te poți juca cu ea”, a spus Mugur Isărescu cu ocazia prezentării ultimului raport pe inflație. „Am discutat cu băncile, iar procentele încă le analizăm. Sub nicio formă nu vrem să sugrumăm creșterea creditului și nici creșterea economică”, a arătat guvernatorul BNR.
În perioada anterioară 2007, banca centrală avea puse în practică limitări ale gradului de îndatorare în timp ce în Europa nu existau astfel de reguli, limitare care a fost eliminată în 2007, la momentul intrării României în Uniunea Europeană. Ulterior, după declanșarea crizei financiare, BNR a fost acuzată că nu a procedat la limitarea creditării în franci elvețieni. „Noi, Banca Națională, care luptam să intre România în Uniunea Europeană, trebuia să introducem restricții la creditare. Acum, când Europa are asemenea restricții – se numesc norme prudențiale, dar sunt tot un fel de restricții de mișcări de capital, doar le-au dat altă denumire – și țările vecine au introdus, noi suntem acuzați că intenționăm să sugrumăm creditul”, explică Mugur Isărescu.
Printre clienții băncilor se găsesc persoane care au și 70% grad de îndatorare, adică ponderea ratelor aferente creditelor în veniturile lunare ale persoanei creditate sau a familiei respective. De altfel, datele din decembrie 2017 arătau că aproximativ 25% dintre debitori aveau un grad de îndatorare mai mare de 55% din venituri, fiind automat debitori cu risc ridicat de intrare în „stare de neperformanță”. Creșterea creditării a continuat și în ultimele luni, când ROBOR la trei luni, dobânda interbancară la trei luni luată în calcul pentru dobânda aferentă împrumuturilor bancare, a crescut la cel mai mare nivel din ultimii cinci ani. Avansul creditării în primul semestru este similar cu creșterea reală a salariilor din mediul privat, de 9%.
Populația este vulnerabilă
Datele inițiale legate de plafonare indicau un prag de 45% pentru nivelul de îndatorare aferent creditelor ipotecare în lei și de 30% pentru împrumuturile de consum, dar cifrele finale vor fi stabilite după discuțiile BNR cu băncile și cu celelalte instituții ale statului. Analiștii arată că intenția este pozitivă în condițiile actuale ale economiei. „Cred că intenția BNR de a plafona gradul de îndatorare este foarte oportună și în interesul siguranței financiare a românilor. Principalul motiv este creșterea accelerată a salariilor într-un timp foarte scurt, care a depășit semnificativ dinamica productivității și de aceea creșterea nu este sustenabilă și se va întoarce precum un bumerang împotriva noastră”, spune Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiari-Bancari din România (AAFBR).
„Populația este foarte vulnerabilă la o corecție negativă a salariilor în contextul creșterii costului de finanțare (majorarea dobânzilor în contextul presiunilor inflaționiste), ceea ce poate periclita capacitatea de rambursare a creditelor. Pe de o parte, veniturile angajaților în sectorul public au crescut cu aproximativ 50% în ultimii trei ani, în contextul în care cheltuielile de personal în bugetul public au crescut de la 27,8 miliarde lei în primul semestru din 2016 până la 41,3 miliarde lei în primul semestru din 2018. Acestă creștere este nesustenabilă în contextul în care veniturile fiscale nu au înregistrat o dinamică similară, generând un deficit fiscal de aproximativ 15 miliarde de lei în primul semestru al acestui an, nivel record pentru ultimii șapte ani”, mai arată Iancu Guda.
Proiectele Guvernului indică în continuare o creștere a salariilor, în principal cele bugetare, și a pensiilor, iar acest lucru este îngrijorător pentru toți analiștii având în vedere că o creștere nesustenabilă a acestora, coroborată cu avansul accelerat al creditării și a majorării dobânzilor pot duce la o explozie a creditelor neperformante. „Plafonarea gradului de îndatorare va proteja consumatorul de contractarea unor credite dificil de rambursat în viitor”, mai spune președintele AAFBR.
„Având în vedere creșterea nesustenabila a salariilor, avansul accelerat al creditării populației și creșterea dobânzilor în contextul presiunilor inflaționiste, cred că plafonarea gradului de îndatorare va proteja consumatorul de contractarea unor credite dificil de rambursat în viitor”.
Iancu Guda, președintele AAFBR
(Articol publicat în numărul 33 al revistei Capital, disponibil la centrele de difuzare a presei în săptămâna 20 – 26 august 2018)