În vreme de recesiune, chiar şi fondurile europene nerambursabile au devenit neatractive pentru micii întreprinzători din România: 80% din aceştia renunţă la granturi după ce le-a fost aprobat proiectul. După ce parcurg lanţul birocratic şi, luni de zile mai târziu, sunt anunţaţi că le-au fost aprobate proiectele, micii investitori refuză granturile. „Circa 70-80% din IMM-urile cărora le-au fost aprobate cererile de finanţare renunţă la fondurile europene, fiindcă n
În vreme de recesiune, chiar şi fondurile europene nerambursabile au devenit neatractive pentru micii întreprinzători din România: 80% din aceştia renunţă la granturi după ce le-a fost aprobat proiectul.
După ce parcurg lanţul birocratic şi, luni de zile mai târziu, sunt anunţaţi că le-au fost aprobate proiectele, micii investitori refuză granturile. „Circa 70-80% din IMM-urile cărora le-au fost aprobate cererile de finanţare renunţă la fondurile europene, fiindcă nu au banii necesari demarării investiţiei. Sumele respective le-ar recupera ulterior, în urma decontărilor“, susţine Florin Jianu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi acţionarul principal al firmei de consultanţă Advice Group Media. Jianu spune că această situaţie se întâlneşte la toate programele cu finanţare europeană, inclusiv la cele dedicate creşterii competitivităţii economice (POS CCE), dezvoltării resurselor umane POS DRU) şi dezvoltării regionale (POR). „Băncile nu înţeleg logica proiectelor finanţate din fonduri UE şi că exigenţele acordării unui credit nu sunt în concordanţă cu condiţiile de eligibilitate ale POS CCE“, este şi părerea lui Ilyes Szabolcs, country manager la PNO Consultants. Prin programul de sprijinire a IMM din cadrul POS CCE, explică el, se finanţează proiecte care n-ar fi viabile în lipsa unui sprijin nerambursabil, iar asemenea proiecte nu sunt întotdeauna agreate de bănci.
Soluţii identificate de mediul privat
În opinia lui Szabolcs, o problemă importantă este şi aceea că firmele nu îşi pot stabili un plan de afaceri fiindcă programarea lansării cererilor de proiecte este pe termen scurt şi, de regulă, nu se respectă. Pe de altă parte, evaluarea şi contractarea proiectelor durează nepermis de mult. Astfel, operatorii economici trebuie să lucreze într-un mediu de afaceri imprevizibil, care este dublat de impredictibilitatea programelor europene. În plus, plăţile în cadrul POS CCE sunt blocate, iar cererile de decontare depuse în urmă cu cinci-şase luni nu au fost onorate.
Pentru a stimula absorbţia fondurilor comunitare, CNIPMMR propune introducerea unui nou sistem de evaluare şi motivare a personalului autorităţilor de implementare, constând în acordarea de stimulente în activităţile de evaluare (10%), contractare (10%) şi plăţi (75%), în funcţie de rezultatele efective înregistrate de aceştia. „De asemenea, este necesară acordarea de garanţii guvernamentale pentru obţinerea de credite bancare, pentru beneficiarii proiectelor aprobate pentru finanţare din fonduri structurale sau de la bugetul de stat. Aceste credite sunt necesare pentru cofinanţare, susţinerea investiţiilor şi asigurarea lichidităţilor pentru derularea proiectelor“, subliniază Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR. O altă soluţie este scutirea de la plata TVA a proiectelor finanţate din fonduri comunitare, fiindcă firmele aşteaptă luni de zile să recupereze TVA de la stat.