Doar patru bănci din sistemul românesc au respectat recomandarea Băncii Naţionale de a proviziona în proporţie de 90% din expunerile pe companiile aflate în insolvenţă, până la data de 30 septembrie, iar celelalte au termen 30 noiembrie să se conformeze, altfel riscând interzicerea atragerii de depozite, a declarat sâmbătă directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, în cadrul seminarului EU-COFILE organizat de BNR, Asociaţia Română a Băncilor /ARB/ şi Alpha Bank.
'Sunt bănci care au acoperit până la 86% (din expunerile pe societăţile intrate în insolvenţă, cu provizioane – n.r.), dar altele – 33%. Nici nu îmi venea să cred. Am crezut că nu au înţeles mesajul. Primele patru bănci nu au nicio problemă, cu un plus pentru BCR şi BRD care au mers şnur. Cu celelalte au început discuţiile…uşurinţa cu care îşi prezentau nerealizarea m-a făcut să mă gândesc că unii nu realizează ce problemă au. Să vii cu grad de acoperire cu provizioane la firme în insolvenţă de 33% e jignitor la adresa autorităţii de supraveghere. Au primit termen 30 noiembrie. Dacă nu se rezolvă şi nu ne confirmă până marţi că şi-au rezolvat problema, de marţi începând se va sista dreptul de a atrage depozite', a spus Cinteză.
El a spus că se poate accepta şi un grad mai mic de provizionare pentru expunerile pe firme în insolvenţă, însă doar în două situaţii: dacă banca reuşeşte să facă dovada, cu date istorice, pe o perioadă de trei ani în urmă, că, în cazuri similare, a fost atât de bună în recuperare încât a recuperat mai mult de 10% (din creditul respectiv) sau dacă firma creditată prezintă un plan de reorganizare aprobat de judecător şi însuşit de creditor cu precizarea că, la primul pas greşit, toată suma se provizionează. Înseamnă că planul nu e viabil', a subliniat oficialul BNR.
El a precizat că recomandarea către bănci de a proviziona în proporţie de 90% creditele acordate companiilor în insolvenţă a venit după nenumărate discuţii cu Asociaţia Română a Băncilor, în care reprezentanţii băncilor susţineau că una din şapte firme intră în insolvenţă şi doar 2% dintre acestea reuşesc să se redreseze, iar restul intră în faliment. 'Într-o statistică pe care a făcut-o un departament din BNR, s-a concluzionat că, din expunerile pe care le au pe firme intrate în insolvenţă, băncile nu reuşesc să recupereze decât undeva între 6% şi 7%', a explicat Cinteză.
Oficialul BNR a mai spus că a solicitat băncilor, din aprilie, să raporteze legăturile cu firmele aflate în insolvenţă şi din datele respective s-a constatat că 56,8% reprezintă expuneri neperformante. 'Curiozitatea ne-a împins puţin mai departe şi am vrut să aflăm cât din neperformanţa respectivă este acoperită cu provizioane. Ce am constatat a fost un dezastru, în sensul că doar 68,01% a fost acoperită cu provizioane, cererea noastră fiind de minim 90%', a subliniat Nicolae Cinteză.
El a mai spus că, din aprilie până în septembrie 2014, creditele neperformante au scăzut de la 22,3% la 15,3%, dar încă nu s-a ajuns la nivelul la care trebuia să se ajungă. 'Dacă se operau corect cele trei recomandări din aprilie, trebuia să fie 9,3% – 9,6%. Nu s-au putut scoate în afara bilanţului sumele aşa cum am recomandat din cauza faptului că modificările de soft sunt costisitoare şi cer timp', a explicat Cinteză.
Şeful supravegherii BNR a adăugat că s-a optat pentru scoaterea din bilanţ a creditelor neperformante şi nu pentru ştergerea acestora (write off) pentru ca băncile să nu renunţe definitiv la datoria pe care o au de recuperat. 'Softurile de la trecerea la IFRS nu au avut în vedere păstrarea dreptului băncii de a recupera ceva în viitor. În plus, menţinerea în afara bilanţului presupune şi calcul de dobândă. Deci clientul rămâne dator şi i se calculează şi dobânzi. (…) Am acceptat ideea de menţinere cu condiţia provizionării sumelor respective', a mai spus Cinteză.
Directorul Supravegherii din BNR a mai spus că, din 2012, s-a solicitat, anual, un audit extern privind valoarea colateralului, pentru a o aduce la un nivel cât mai aproape de preţul pieţei.
În opinia sa, băncile trebuie să se axeze mai mult pe pregătirea personalului, în sensul acordării de consultanţă către clienţi, şi mai puţin pe garanţii, pentru că acestea nu mai reprezintă un reper.
SURSA: Agerpres