Şefa misiunii IFC în România, Ana Maria Mihăescu, crede că aceasta este perioada în care băncile din România mai pot «înghiţi» fără probleme credite neperformante.
Cele 17 crize regionale cu care s-a confruntat în ultimii ani au oferit International Finance Corporation (IFC), divizie a Băncii Mondiale, modele după care să aplice soluţii în actuala criză financiară internaţională. Ana Maria Mihăescu, şefa misiunii IFC pentru România, a declarat pentru Capital că instituţia a pus la punct cel puţin trei direcţii prin care să preîntâmpine efectele negative ale crizei. Acestea sunt grupate în aşa-numitul program „facilităţi pentru criză“, pentru care IFC a alocat trei miliarde de euro (7% din această sumă este destinată Europei Centrale şi de Est). O facilitate pusă la dispoziţie de IFC este cea de „trade-finance”, care vizează finanţarea sectorului de import-export şi pentru care instituţia a mărit recent fondurile disponibile de la 500 milioane de euro la trei miliarde de euro.
„În România suntem în discuţii pentru accesarea acestei facilităţi cu patru bănci“, spune reprezentanta IFC. Fără a menţiona care sunt instituţiile de credit vizate, ea arată că băncile care dau acreditive pe operaţiunile de import şi export ale firmelor din România vor putea preda riscul de neplată a efectelor de comerţ către instituţia internaţională.
Cea de-a doua direcţie de sprijin este microfinanţarea. Pentru a facilita accesul IMM la finanţare, IFC (150 milioane de euro) împreună cu KFW (130 de milioane de euro)au constituit un fond care acordă finanţări mici pe termen foarte lung. „Urmează ca într-un an să atragem şi BERD şi FMO (n.r. fond pentru IMM din Olanda) ca acţionari, urmând ca mai mult de 20% din aceste fonduri să le folosim în ţări din Europa Centrală şi de Est“, precizează Mihăescu.
Lichidităţile bancare, prima problemă pentru IFC
Cea mai importantă componentă a sprijinului de criză este însă fondul de recapitalizare, constituit de IFC împreună cu guvernul Japoniei. Instituţia internaţională va contribui cu un miliard de euro, iar japonezii, cu două miliarde de euro. „La 31 martie sunt făcute primele investiţii ale acestui fond“, spune Mihăescu. Potrivit afirmaţiilor sale, fondul a fost creat tocmai din cauza faptului că împrumuturile neperformante sunt în creştere, iar producţia, în scădere. „În acest context, apare inevitabil necesarul de capital suplimentar“, spune Mihăescu, subliniind faptul că fondul respectiv va ajuta instituţiile financiar-bancare, astfel încât prin lipsa capitalizării, să nu inducă risc în întregul sistem.
Şefa misiunii IFC pentru România precizează că băncile româneşti nu au prezentat încă nicio cerere pentru acest fond, deoarece capitalizarea le mai permite absorbţia creditelor neperformante încă un an de zile. Surse din piaţa bancară precizează însă că lichidităţile băncilor din România sunt asigurate cel puţin un an deoarece planurile dintre băncile-mamă şi băncile fiică (dependente în proporţie de peste 70% de sursele financiare de la banca-mamă) sunt deja făcute pentru o astfel de perioadă.
Pe de altă parte, băncile din România vor putea avea acces la fondurile puse la dispoziţie de IFC, BEI şi BERD, în cadrul programului comun de finanţare de 24,6 miliarde de euro. „Este prima dată când băncile din Europa cu expunere în Est se aşează la aceeaşi masă cu instituţiile financiare internaţionale pentru a identifica exact necesarul de finanţare, capitalizare şi zonele cu probleme“, subliniază Mihăescu. Ea spune că IFC participă la acest program cu două miliarde euro, bani de care ar putea beneficia instituţiile de credit din regiune. IFC ar putea cumpăra pachete de acţiuni reprezentând participaţii minoritare, pentru recapitalizarea unor bănci: „în România, băncile nu au nevoie de recapitalizare, dar dacă va fi nevoie de astfel de măsuri în viitor, putem interveni“.
«În criză, achiziţiile sunt un lux. Dacă vor exista bănci subcapitalizate în unele ţări, vom avea şi împrumuturi convertibile în acţiuni şi linii de credit, după forma agreată.»
Ana Maria Mihăescu, şef misiune IFC România
3 mld. euro deţine fondul constituit de IFC şi guvernul Japoniei pentru recapitalizarea băncilor care ar putea avea probleme de lichiditate în contextul crizei actuale
«Capitalizarea băncilor româneşti mai permite încă absorbţia de credite neperformante. Pentru cel puţin încă un an, ele mai au fonduri suficiente.»
Ana Maria Mihăescu, şefa misiunii IFC în România
Bani noi pentru bănci
• Şeful Erste Bank şi cel al Société Générale au dat asigurări scrise guvernatorului BNR că vor veni cu bani pentru subsidiarele din România, dacă acest lucru va fi necesar.
• BERD va contribui la pachetul de finanţare externă de 20 miliarde euro, coordonat de FMI, cu un miliard de euro, bani destinaţi exclusiv sectorului privat, în principal bănci.
• BEI va investi 1,5 miliarde euro anual în sectorul privat, pe proiecte.
